Despre Pascal Bruckner

Pascal Bruckner este un romancier şi eseist francez, născut la Paris în 1948.
A fost profesor invitat al universităţii californiene Saint-Diego (1986–1995), profesor la Institutul de Studii politice din Paris (1990–1994), colaborator al cotidianului Le Nouvel Observateur şi, în prezent, al ziarului Le Monde.

Figură-cheie a intelectualităţii pariziene, acest filosof al actualităţii (a scris eseurile Mizeria prosperităţii, Euforia perpetuă, Noua dezordine amoroasă) este celebru în România mai ales prin romanele sale: Iubirea faţă de aproapele, Hoţii de frumuseţe (Premiul Renaudot 1997), Luni de fiere, Căpcăunii anonimi, Palatul chelfănelii,Copilul divin şi Paria.

Numesc inocenţa această boală a individualismului care constă în a vrea să scapi de consecinţele actelor tale, această tentativă de a te bucura de beneficiile libertăţii fără a suporta nici unul din inconvenientele sale. (Pascal Bruckner, Tentaţia inocenţei)

Nici un ideal nu merită să te sacrifici pentru el, nimic nu se află deasupra vieţii. (Pascal Bruckner, Tentaţia inocenţei)

Prăbuşirea ideologiilor ne-a lipsit de o soluţie comodă: să imputăm nefericirea noastră imperialismului, capitalismului, comunismului. [...] Ne-am înşela totuşi dacă am crede că dispariţia acestor sperietori antrenează societăţile noastre către mai multă înţelepciune. Dimpotrivă: acum, când au dispărut marii ţapi ispăşitori, e tentant să-i reînviem într-ascuns şi să punem oboseala, starea noastră proastă pe seama vicleniei vreunei entităţi obscure care ne impune logica sa secretă. Homo democraticus întreţine un raport ambiguu cu despotismul: îl detestă, dar totodată îi şi regretă dispariţia. (Pascal Bruckner, Tentaţia inocenţei)