Antonio Munoz Molina s-a nascut la 10 ianuarie 1956, la Ubeda, in provincia Jaen, Spania, si este unul dintre cei mai importanti scriitori spanioli contemporani. A studiat jurnalismul la Madrid si istoria artei la Universitatea din Granada, iar din 1995 este membru al Real Academia Espanola, unde ocupa fotoliul u. De-a lungul carierei a avut si o importanta activitate jurnalistica, iar o perioada a condus Institutul Cervantes din New York.

A debutat in anii 1980, iar prima sa carte publicata a fost El Robinson urbano, in 1984. Consacrarea a venit odata cu romanul Beatus ille, aparut in 1986, urmat de El invierno en Lisboa, care i-a adus Premio Nacional de Narrativa si Premio de la Critica. In 1991 a castigat Premio Planeta pentru El jinete polaco, roman recompensat apoi si cu un nou Premio Nacional de Narrativa, confirmandu-i locul central in literatura spaniola.

Dintre operele sale cele mai cunoscute se remarca Beatus ille, El invierno en Lisboa, Beltenebros, El jinete polaco, Plenilunio, Sefarad, La noche de los tiempos, Como la sombra que se va, Un andar solitario entre la gente si No te vere morir. Scrisul sau este apreciat pentru felul in care combina memoria, istoria, observatia morala si atmosfera urbana, dar si pentru recurenta orasului imaginar Magina, inspirat de locurile copilariei sale.

Printre cele mai importante distinctii din cariera sa se afla Premio Nacional de Narrativa, Premio de la Critica, Premio Planeta, Prix Femina etranger pentru Plenilunio, Prix Medicis etranger pentru traducerea franceza a volumului Un andar solitario entre la gente, Jerusalem Prize si Premio Principe de Asturias de las Letras. Prin amploarea operei, prestigiul critic si influenta sa culturala, Antonio Munoz Molina ocupa un loc esential in literatura spaniola contemporana.