Acest site folosește cookies pentru a furniza servicii și funcționalități personalizate. Prin vizitarea site-ului nostru, îți dai acordul pentru descărcarea acestor cookies. Am inteles

Poți afla mai multe despre cookies și poți schimba setările lor aici.

Despre Charles-Ferdinand Ramuz

Ramuz, Charles-Ferdinand
Charles-Ferdinand Ramuz s-a nascut în 24 septembrie 1878, la Lausanne, în cantonul Vaud (parintii — oraseni, bunicii — agriculturi si viticultori). Studii liceale si universitare la Lausanne. Îsi ia licenta în Litere în 1901. Scurta vreme preda la colegiul din Aubonne si la Weimar, apoi se înscrie la doctorat la Sorbona cu o teza despre Maurice de Guérin. Renunta ulterior la ea si se consacra scrisului. Sta la Paris între 1903 si 1914. Relatii apropiate cu Charles-Albert Cingria, Henry Poulaille, Alfred Jarry, Edouard Rod. Debuteaza în 1903 cu o placheta de versuri, Le petit village. Odata cu izbucnirea razboiului se reîntoarce în Elvetia. Bogata activitate publicistica în cadrul curentului de afirmare a identitatii literare romande, mai cu seama în jurul revistei Cahiers vaudois. Se casatoreste în 1913 cu pictorita Cécille Cellier, cu care are o fata, Marianne. În timpul razboiului întretine legaturi de prietenie cu Igor Stravinski, pentru a carui Histoire d’un soldat scrie în 1917 libretul (versiune româneasca de Serban Foarta, în spectacolul, regizat de I.A. Ieremia, din 12 nov. 2006, în cadrul stagiunii aniversare a Operei din Timisoara). În 1930 se intaleaza la Pully, lânga Lausanne, si duce o viata retrasa. Începând din anii ’30 are contract de exclusivitate cu editura Gallimard. Este laureat al premiului Rambert (1912, 1923) si al premiului Schiller (1936), cea mai mare distinctie literara elvetiana, acordata de "Schweizerische Schillerstiftung". Moare în 23 mai 1947. Considerat unul dintre cei mai reprezentativi scriitori romanzi, e reprezentat pe bancnota de 200 de franci emisa de Banca Nationala a Elvetiei (în circulatie), precum si pe un timbru postal. În 1952 ia nastere Fundatia C.-F. Ramuz, care decerneaza la fiecare cinci ani un premiu pentru ansamblul operei unui scriitor si la fiecare trei ani un premiu pentru poezie.

Opere:
Le petit village, 1903; Aline, 1905, Jean-Luc persécuté, 1909 (ambele traduse de H. Zalis, Univers, 1991); Aimé Pache, peintre vaudois, 1911 (trad. rom. de Ion Baiesu si Matei Calinescu, Univers, 1972); Vie de Samuel Belet, 1913 (trad. rom. de H. Zalis, Univers, 1987); Raison d’ètre, 1914; Le règne de l’esprit malin, 1917; La guérison des maladies, 1917 (trad. de H. Zalis, Univers, 1998); Les signes parmi nous, 1919; Salutation paysanne, 1919; Terre du ciel, 1921; Présence de la mort, 1922; La séparation des races, 1922; Passage du poète, 1923; L’amour du monde, 1925; La grande peur dans la montagne 1926; La beauté sur la terre, 1927 (trad. rom. de Ana Simon, Univers, 1986); Adam et Eve, 1932; Farinet ou la fausse monnaie, 1932 (trad. rom. de Barbu Cioculescu, Vremea, 1998); Derborence, 1934; Questions, 1935; Le garçon savoyard, 1936; Taille de l’homme, 1937; Besoin de grandeur, 1937; Si le soleil de revenait pas, 1937 (trad. rom. de Barbu Cioculescu, Vremea, 1998); Paris, notes d’un vaudois, 1938; Découverte du monde, 1939; La guerre aux papiers, 1942; René Auberjonois, 1943; Nouvelles, 1944. Ultima editie de opere complete (2 vol.) a aparut în colectia "Pléiade" a editurii Gallimard în 2005.