Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca

Descriere - Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca

Teatrul lui Alecsandri (a scris peste 50 de piese, 9 comedii din care una, Les bonnets de la comtesse, in limba franceza, in versuri, 2 proverbe cu cantece, 2 tablouri, 7 comedii cu cantecele comice, 2 tablouri, 7 comedii cu cantece, 14 cantecele comice, 4 operete, 3 vodeviluri, un dialog politic, 3 scenete, 2 farse de carnaval, o feerie, drame, numai in parte localizat (dupa Picard, Duvert si Lauzanne, Brisbarre si Marc Michel, Labiche si Anicet Bourgeois, Augier, Scribe, Bataille siRolland, Victor Hugo) e inca reprezentabil.

Din teatrul comic se memorizeaza figurile lui lorgu "bonjur cu plete lungi" care "si-a ascutit mintea de tocila civilizatiei" intr-un centru imaginar de cultura (lorgu de la Sadagura), a comisarului functionand ca un ecou fata de superiorul sau, Sabiuta (Iasii in carnaval), Clevetici ultrademagogul, Sandu Napoila ultraretrogradul Gura-casca, om politic, Paraponisitul, Kera Nastasia, pensionara veleitara din cantecelele comice, mai cu seama figura cucoanei Chirita, sotia boiernasului de tara Grigore Barzoi ot Barzoieni din comediile Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca si Chirita in provincie, cantoneta Cucoana Chirita in voiaj si farsa de carnaval Cucoana Chirita in balon. Contesa d'Escarbagnas a lui Moliere si madame Angot a lui Monnier se contopesc in aceasta mica mosiereasa cu ifose, personificand arivismul micilor proprietari, provinciali dornici de trai bun in capitala. Ca sa nu ramana mai prejos de cei de la oras, Chirita umbla imbracata in amazoana, are preceptor de franceza pentru odrasla ei, Gulita, si a invatat ea insasi frantuzeste, traducand in limba lui Moliere expresiile romanesti intraductibile: "boire une cigarre", "tambour d'instruction", "pour Ies fleurs de coucou", "parler comme l'eau". Sub pretext ca la 1848 a pierdut "vro zace capete de vite", a avut friguri de frica si a durut-o o masea, vrea sa devina ispravniceasa, "sa mai fantaxasc si eu pan targ, ca altele", s-o duca numai in "bontonuri si tenechele". Aceeasi duce pe Gulita la Paris "sa-nvete politica" si danseaza french-cancan la Mabille, riscand chiar a se "ascensiunarsi", "hailafa", cum e, in balon. Eroina e privita mai mult cu simpatie decat cu aversiune, unicul scop al autorului fiind hazul.

Alexandru PIRU, Istoria literaturii romane, Bucuresti, Editura "Grai si suflet - cultura nationala", 1994, p. 62.

An de aparitie: 2001
Numar pagini: 272
ISBN: 973-8358-06-x