Vanga. Metode de vindecare si retete practice

 de ***

-10%
Vanga. Metode de vindecare si retete practice

Vanga. Metode de vindecare si retete practice

Autor: ***
Editura: ROVIMED
Categoria: Practice » Spiritualitate » Ezoteric
Status: Disponibil (in limita stocului)
Pret: 19,65 RON 17,69 RON

Spune prietenilor din Google despre acest produs:
Apreciere: 0.0/7 (0 voturi)
Timpul maxim de procesare al acestui produs este de 2 zile.
Produsele de curand epuizate nu cad sub incidenta acestor estimari, iar disponibilitatea lor va va fi comunicata in 7 zile de la data comenzii.

Descriere -

Vanga. Metode de vindecare si retete practice

Prezicatoarea Vanga Dimitrova este mandria Bulgariei. Prenumele ei complet este Evaghelia, care, peste ani, a trecut in Vanga. In popor i se spunea ,,matusa Vanga?.
Vanga era cunoscuta in toata lumea: multimile de oameni care i-au trecut pragul au creat numeroase legende despre ea si acum este destul de dificil sa trasam o linie intre adevar si legenda. Nepoata Vangai, Krasimira Stoianov, face unele dezvaluiri veridice si convingatoare despre viata ei. Amintirile acesteia ne-au servit, in fond, drept sursa de inspiratie in relatarile pe care le facem despre aceasta femeie misterioasa.
Vanga s-a nascut la 31 ianuarie 1911, in orasul Strumita, in Iugoslavia, intr-o familie de tarani. S-a nascut prematur (cu doua luni inainte de termen), cu degetele de la maini si de la picioare nedezmembrate. Nimeni nu stia daca fata va trai sau nu, dar ea a supravietuit si au numit-o Vanghelia, ceea ce inseamna ?purtatoarea de vesti bune?.
Vanghelia avea doar trei ani cand, la nasterea celui de-al doilea copil, mama sa a murit. Pe tatal sau, Pande Suocev, il ingrijora foarte mult viitorul fiicei sale. Ea a crescut sociabila si plina de viata. Cea mai indragita ocupatie pentru ea era jocul ?de-a spitalul?, in care o facea pe doctorul. La scurt timp dupa incheierea Primului Razboi Mondial, tatal s-a recasatorit si un timp familia sa a trait bine, avand de toate. Dar aceasta prosperitate n-a durat mult: noua putere i-a luat bucata de pamant pe care o avea si el a plecat in alta localitate si s-a angajat cioban. Familiaa saracit si saraca a fost ani de-a randul.
Odata, pe cand avea 12 ani, Vanga se plimba impreuna cu alti copii prin imprejurimile satului. Era o zi posomorata si copiii au zarit pe cer un nor neobisnuit. ?Va fi furtuna?, s-au gandit ei. Dar n-a fost asa. Un vant rece, furios, rupea fara crutare frunzele fragezi de pe copaci, gonea norii de colb pe drum, se incolacea ca niste palnii de vartej, apropiindu-se tot mai mult si, deodata, a inhatat-o pe Vanga. Invaluita de urletul vartejului, ea a simtit cum cineva parca a atins-o pe cap si ea ... si-a pierdut cunostinta. Cand s-a trezit, zacea la pamant. O durea capul si ochii ii erau plini de praf.
Vanga a fost gasita in camp, acoperita cu pietre si crengi. Cand au adus-o acasa, toti incercau sa-i usureze suferintele, dar nimic nu-i ajuta. Spre seara, ochii i s-au umplut de sange, apoi i s-a inalbit irisul.
Au dus-o pe Vanga la un medic si acela i-a spus ca are nevoie de o interventie chirurgicala urgenta. I-au fost facute doua interventii chirurgicale, dar fara succes. Vanga a orbit. Necajita, se ruga sa se intample un miracol, dar miracolul asa si nu s-a mai produs.
In anul 1925, au dus-o intr-o casa de intretinere a orbilor, in orasul Zemun. Aici, ea a invatat multe: alfabetul Braille, sa cante la pian, sa croseteze, sa gateasca, sa deretice. Toate aceste lucruri i-au prins bine mai tarziu.
Şederea Vangai in casa de orbi a durat trei ani. Aici i-a fost dat sa cunoasca prima dragoste. Dumitru, iubitul ei, din aceeasi casa pentru orbi, a cerut-o in casatorie. Vanga era fericita. Dar soarta a fost nemiloasa cu ea. Mama vitrega a murit la nasterea celui de-al patrulea copil din familie. Vanga a fost nevoita sa se intoarca acasa sa-l ajute pe tatal sau in gospodarie, la cresterea si educarea copiilor. Circumstantele au facut ca ea sa se desparta de iubit.
Acasa, pe Vanga o astepta o saracie lucie. Fratele ei Vasile avea 6 ani, Toma, 4 ani, iar sora cea mai mica, Liubca, avea doar 2 anisori. Nevazatoarea Vanga a devenit si mama, si ocrotitoare pentru acesti copii, si gospodina casei. Ea tricota repede si bine. Vestea despre iscusinta ei s-a raspandit neintarziat prin satele din imprejurimi si oamenii au inceput sa-i aduca gheme de ata pentru impletit. Pentru lucru, o rasplateau cu niste flecustete sau cu haine vechi, pe care ea le prefacea pentru copii. Vangai nu-i placea sa stea fara lucru si nici pe altii nu-i lasa sa trandaveasca. In casa, cu toate ca trona o mare saracie, era curat si placut.
Prin partile acelea, exista un obicei interesant. In ajunul sfantului Iurie, seara, fetele mari arunca diferite obiecte intr-un urcior, pentru ca, a doua zi, sa-si afle soarta. De obicei, puneau urciorul in curte la Vanga, iar fetele (poate din mila, cine stie?) o faceau pe Vanga oracol. Vanga, scotand catre dimineata obiectele din urcior, le ghicea soarta fetelor. Toate prezicerile ei se implineau. Lucrul acesta impresiona, deoarece atunci nimeni nu intuia ca Vanga are harul prorocirii.
Odata, s-a pierdut o oaie din turma pe care o pastea tatal ei. El s-a amarat, ii era teama ca va fi izgonit de la lucru, iar Vanga i-a spus: ?Nu te amari, tata, oaia ta este la Atanas din satul Monospitovo?. Tatal s-a mirat, deoarece nu-l cunostea pe omul acela. Cu atat mai mult Vanga n-avea de unde sa-l cunoasca. A intrebat fata de unde stie unde se afla oaia, la care ea i-a raspuns ca a vazut-o in vis.
Ea spunea ca vede intotdeauna cate ceva in vis si visele ei se implineau.
Deseori, Vanga si sora-sa Liubca se duceau dupa apa la o fantana in camp, departe de sat. Cat timp Liubca umplea urciorul, Vanga sedea asezata pe o piatra. Uneori, Vanga statea tacuta si nemiscata, privind absent in jur. Odata, ea s-a desprins de la realitate pentru un timp mai lung ca de obicei. De frica, Liubca a inceput sa planga, dar Vanga i-a spus: ,,Nu te teme, nu s-a intamplat nimic neobisnuit, eu am vorbit, pur si simplu, cu un om. Omul acela era un calaret, care a venit la fantana sa-si adape calul. Eu i-am spus sa nu se supere, ca nu-i faci loc, deoarece tu nu-l vezi. Calaretul mi-a spus: ,,Vezi iarba ceea cu flori albe, mici, care creste langa fantana? Este ,,iarba-stelelor? si ajuta la vindecarea mai multor maladii?. Liubca s-a uitat si a vazut iarba care crestea din abundenta langa fantana si s-a speriat si mai tare: ea nu vazuse nici un calaret, ele erau singure in camp.
La 8 noiembrie 1941, tatal Vangai a murit de cangrena. Copiii au ramas orfani de ambii parinti. La putin timp dupa inmormantarea tatalui, fratii Vangai s-au dus sa-si caute de lucru, iar Vanga si Liubca au ramas, nu pentru mult timp, singure. Asa s-a incheiat anul 1940, iar la inceputul anului 1941 Vanga l-a vazut iarasi pe calaret. El era inalt, cu parul blond, de o frumusete dumnezeiasca. Asemenea luptatorilor antici, el purta odajdii si zale, care straluceau la lumina lunii. Calul lui batea cu coada prin parti si scormonea pamantul cu copitele. Ajungand la poarta Vangai, calaretul a descalecat si a intrat in camaruta intunecoasa. Emana o lumina solara. S-a intors inspre Vanga si a vorbit cu glas tare: ,,In curand, lumea se va clatina si vor muri multi oameni. Tu te vei afla in locul acesta si vei proroci si despre cei vii, si despre cei morti. Vanga a intrebat-o pe sora-sa:
- Liubca, tu ai vazut cum a iesit de aici un calaret?
- Care calaret? intreba aceea. Nu vezi ce ora e? Ai visat, probabil.
- Nu stiu. Poate ca am si visat, dar acesta a fost un vis straniu...
La 6 aprilie 1941, armata germana a trecut frontiera iugoslava. Peste cateva zile, locuitorii de prin partile acelea s-au dus la Vanga sa vada ce s-a intamplat cu cele doua surori. In fata casei, s-au oprit uimiti. Vanga era de nerecunoscut. Iata cum este descrisa ea in momentul acela: ,,In ungherul unei camarute mici, sub o candela, Vanga vorbea cu voce rasunatoare. Era foarte slaba si parea agitata. Rochia-i decolorata, care ii era larga si care fusese prefacuta nu numai o singura data, nu putea sa-i ascunda corpul incordat. In ochii ei orbi se simtea un gol, fata insa nu i se schimbase. Era plina de insufletire si de maretie, de parca emana lumina. Ea vorbea, vorbea... Din gura ei iesea, parca, un alt glas, care, cu o exactitate uimitoare, vorbea despre locuri si evenimente, rostea nume ale oamenilor mobilizati, despre care estima fie ca se vor intoarce vii, fie ca-i paste vreun pericol. Toate acestea au durat mai multe zile, iar Vanga n-a dormit aproape un an intreg. Infatisarea ei impresiona atat de mult, incat oamenii simteau necesitatea sa ingenuncheze in fata ei. Barbatii la care se referise ea, intr-adevar, s-au intors asa cum le prezisese ea.
Vestea despre clarviziunea Vangai s-a raspandit repede si inspre curtea ei au inceput sa curga torente de oameni din cele mai diferite localitati. In curand, ea s-a proslavit prin faptul ca a devenit un bun vindecator. Vanga trata cu plante medicinale.
De multe ori, ea le spunea taranilor cu o exactitate absoluta unde sa-si gaseasca vitele pierdute si ei le gaseau in locul indicat. Oamenii au inceput sa vorbeasca despre Vanga cu recunostinta, exprimandu-si fata de ea respectul amestecat cu frica. Au inceput sa-i ceara sfatul in cele mai diverse situatii. Şi ea ii ajuta pe toti. Asa a luat nastere legenda despre Vanga. Unii se temeau de prorocirile ei si, crezand ca are legatura cu lumea cealalta, o invinuiau de magie. Altii credeau celor spuse si nu se indoiau de veridicitatea pronosticurilor.
Odata, a venit la ea Dimitr Gusterov, un soldat dintr-un regiment de intendenta. Fratele lui fusese jefuit si ucis. Vaduva acestuia, bolnava, a ramas cu doi copii orfani. Dimitr era tulburat. Vanga a aparut imediat in pragul casei, l-a chemat pe nume, zicandu-i:
- Eu stiu de ce ai venit. Tu vrei sa-ti spun cine ti-a ucis fratele. Poate ca peste un timp oarecare iti voi spune cine l-a ucis, dar fagaduieste-mi ca nu te vei razbuna; tu nu trebuie sa faci acest lucru. Vei trai si singur vei fi martorul mantuirii celor care l-au ucis.
Dimitr Gusterov a ramas perplex. A mai trecut pe la ea de vreo cateva ori, au discutat intre patru ochi.
La 20 aprilie, Vanga i-a spus surorii sale ca Dimitr o cere in casatorie si ca ei vor trece in curand cu traiul la el, in Petrici. Asa a si fost. La 10 mai 1942, Vanga si Dimitr s-au cununat.
In casa sotului, tinerei neveste nu-i era prea dulce. Mama-soacra n-a incuviintat alegerea fiului. Vanga insa, suportand insultele, a izbutit, in scurt timp, sa demonstreze de ce e in stare. In curand, casa lor stralucea de curatenie, peste tot domnea ordinea si familia lor a inceput sa traiasca la fel ca alte familii.
Linistea si pacea din casa lor n-a durat prea mult. Oamenii au aflat ca in Petrici venise o clarvazatoare. Torente de oameni se indreptau spre casa Vangai. Ei sperau ca prezicatoarea ii va ajuta sa se vindece si sa-si aline suferintele. Sotul ei, desi o stima si o aprecia mult, considera totusi ca acum, deoarece este femeie casatorita, trebuie sa se lase de aceasta meserie si, ca toate femeile, sa aiba grija de casa si de gospodarie.
Peste putin timp, a inceput mobilizarea soldatilor in rezerva. Petrecandu-si sotul, care fusese trimis in Grecia, Vanga i-a spus doar atat: ?Pazeste-te de apa!?. Şi, intr-adevar, toti cei care se intorceau vii din Grecia erau istoviti de malarie si de unele boli de ficat, cauzate de apa de proasta calitate, pe care o bausera din baltile de acolo.
In primavara anului 1944, Dimitr s-a intors acasa foarte bolnav. Din cauza malariei, era slabit si nu putea lucra. S-a vindecat abia in preajma anului 1945. In curtea Vangai continuau sa se adune oamenii, care puneau mari sperante in ajutorul ei.
In anul 1947, sotul Vangai a construit o casa noua, dar, dupa aceasta, s-a imbolnavit grav. Acuza niste dureri insuportabile de stomac. Un prieten l-a sfatuit sa bea cate putina rachie (votca de casa). Incetul cu incetul, el s-a obisnuit cu alcoolul si a inceput sa bea, neglijand si sfaturile medicilor, si cele ale sotiei sale. Vanga se stingea de necaz si de frica. Noaptea, plangea. Mai tarziu, i-a marturisit surorii ca barbatul ei nu mai are scapare. Tinea insa aceasta taina ascunsa adanc in sufletul ei.
Oamenii, avand necazurile si nevoile lor, se imbulzeau la portile casei ei si nimeni nu putea sti ce tragedie avea sa se intample aici.
In anul 1962, sotul Vangai a murit, doborat de ciroza si de hidropizie. Cand acesta era in stare de agonie, Vanga statea in genunchi langa patul lui, iar din ochii ei nevazatori lacrimile nu mai conteneau sa curga. Ea soptea ceva. Dupa moartea sotului, a incetat sa mai planga, adormind imediat. A dormit pana a venit momentul inmormantarii. Mai tarziu, a spus: ?Eu l-am insotit pana in locul unde ii este dat sa se afle?. De atunci, ea nu si-a mai scos basmaua neagra de vaduva.
In dimineata urmatoare, Liubca a iesit la oamenii care, nestiind nimic despre cele intamplate, asteptau la poarta. Ii ruga sa se imprastie. Auzind aceasta, Vanga a strigat: ?Nu-i trimite inapoi, ii voi primi pe toti. Ei au nevoie de mine?.
Iar oamenii veneau si veneau la ea. Pe atunci, Vanga consulta circa 120 oameni in zi. Conform datelor oficiale publicate, in anul 1976 au apelat la ajutorul ei circa 10200 de oameni. Cand Vanga avea peste 80 de ani, ea consulta cate 10-15 oameni in zi, fiecarui pacient acordandu-i cate trei-patru minute. Banii stransi erau varsati in vistieria statului. Aceasta modalitate de distributie a venitului i-a inlesnit legalizarea valorificarii harului fenomenal, punand capat tuturor barfelor.
Fiecare vizitator aducea cu el cate o bucatica de zahar, pe care, pana atunci, o tinea cate doua-trei zile sub perna sa. Luand bucata de zahar in mana, care, parca, acumula in ea informatia despre om, Vanga vorbea despre trecutul si viitorul lui.
Lacasul sfant, ridicat in Rupe, localitate din Bulgaria, parca e insasi Vanga. ?Dupa inaugurarea lui, eu m-am imbolnavit?, spunea prezicatoarea. Cei care i-au fost apropiati sustin acelasi lucru. In testamentul perfectat pe numele doctorului Napoleonov, unul dintre cei mai vechi activisti din orasul Petrovici, ea a donat toata averea sa statului, zicand: ?Omul vine sarac in aceasta lume si pleaca sarac din ea?.
Oamenilor de rand le este greu sa conceapa firea, felul de a fi al Vangai. Ea insa a fost un om ca toti oamenii: si carne manca, si cate un paharut de votca putea sa cinsteasca. Ii placea foarte mult ordinea, tinea casa intr-o curatenie nemaipomenita. Nu-i placeau oamenii neglijenti si locuinta neingrijita. Ii erau dragi cantecele, avea simtul umorului.
Vanga sustinea ca in anul 2000 nu vor avea loc cataclisme, iar pe Pamant va domni pacea si bunastarea. Oamenii vor zbura unii la altii aproape cu viteza luminii.
In anul 1996, s-a incheiat viata pamanteasca a Vangai. Ea a zacut pe patul de moarte timp de doua luni. Cand au adus-o in sectia de terapie intensiva a Spitalului Guvernantilor din Sofia, ea a renuntat la ajutorul medical, lasandu-se in ?voia lui Dumnezeu?. Femeia de 85 de ani era in coma. Medicii ii injectau preparatele necesare pentru intretinerea vietii. Inainte de moarte, revenindu-si, a marturisit ca transmite Harul sau unei fetite din Franta. Fetita trebuia sa implineasca, in viitorul apropiat, zece ani si, primind azi-maine Harul, avea sa orbeasca.

ABC-ul SANATATII
A
Afectiuni ale inimii (profilaxia). Sa se bea, de 4 ori pe zi, decoct de flori de paducel albastru (Crataegus rentaguna L.)
Alopecia (chelirea, rotunda, la copii). O legatura de flori de Anagalis arvensir L. se fierb timp de 10-15 minute in votca de struguri. Cu un tampon de vata, inmuiat in acest decoct, se lotioneaza, de cateva ori pe zi, locurile golite de par. Dupa o saptamana, se fierb radacini de trifoi si, 3 zile la rand, se spala capul cu acest decoct.
Amenoreea (lipsa menstruatiei). Se iau 2 kg de coaja de ceapa, la 3 l de apa. Se fierbe pana decoctul devine de culoarea rosu-inchis, aproape cafeniu. Se bea o cescuta dimineata, pe nemancate, si seara.
Artrita. Se iau 20 de radacini, cat un bulgare, de ciclamen (Cyclamen neapolitanum Ten) si se fierb in 10 litri de apa. Cand decoctul se raceste, se separa 1-2 litri din cantitatea totala, iar cu cea ramasa se fac baite dimineata si seara. Se recomanda ca baitele sa se faca pe rand: sa se tina cate o jumatate de ora, mai intai, picioarele, iar mai apoi, mainile. La sfarsitul procedurii, continutul pus deoparte se toarna de trei ori pe cap. Decoctul poate fi folosit de mai multe ori.
Astmul. Se iau 40 de bulbi de arpagic, se toarna peste ei apa clocotita. Bulbii se infuzeaza pana cand devin moi. Se scurge apa si bulbii se inabusa in jumatate de litru de ulei de masline, pana se inmoaie. Ceapa se zdrobeste pana se omogenizeaza, capatand consistenta piureului. Se administreaza cate o lingura dimineata, pe nemancate, si seara.
Astmul (la copii). Se iau 40 de frunze uscate de podbal (Tussilog farfara L.), se toarna peste ele 500 ml de rachie (votca de casa) si se lasa peste noapte. Tratamentul se face in felul urmator: in prima seara, cateva frunze se aplica pe spate (intre omoplati), in seara urmatoare, alte cateva frunze se aplica pe piept. Se procedeaza astfel pana cand se termina frunzele.
Astmul (la copii, faza incipienta). Cateva pastile de aspirina se fac pulbere, apoi se amesteca bine cu o cantitate nu prea mare de grasime curata de porc. Se unge o bucata de stofa si se aplica pe pieptul bolnavului, timp de 10 zile.
Abcesul la alveolele de langa unghii. Un ardei iute se curata de codita si de seminte, dupa care se umple cu rachiu tare. Se introduce in el degetul afectat, urmarindu-se sa nu se verse rachiul. Dupa aceasta, degetul se bandajeaza. E mai bine ca bandajul sa fie lasat peste noapte, dar, intrucat procedura este foarte dureroasa, se recomanda sa se tina atata timp, cat pacientul poate suporta. Abcesul se vindeca destul de repede.
Aritmia (batai accelerate ale inimii). Se trece prin razatoare 0,5 kg de lamaie, se amesteca cu 0,5 kg de miere si se adauga 20 de miezuri zdrobite de samburi de caise. Se administreaza cate o lingura, dimineata si seara.
Arsura. In tratarea arsurilor cu gaze de esapament, Vanga recomanda sa se foloseasca urmatoarea doctorie: 6 galbenusuri de oua proaspete, 6 linguri de unt proaspat topit se bat bine pana se obtine un amestec de consistenta maionezei. Se infasoara de cateva ori arsurile cu un tifon impregnat cu acest amestec.
Atonia musculara (la copii). Se iau 400 g de miere, in care se adauga 20 g de sulf. Se unge bine corpul copilului cu acest amestec, masandu-l (masajul se face, obligatoriu, de un specialist). Dupa aceasta procedura, copilul trebuie sa transpire de 3 ori, apoi se imbraca in mai multe haine, se inveleste si este lasat sa adoarma.
B
Bronsita. Se fierb 2-3 frunze de podbal in 0,5 l de lapte proaspat. Se adauga o cantitate mica (pe un varf de cutit) de grasime de porc proaspata. Se bea cate o cescuta seara, inainte de culcare.
Bronsita (la copii).
1. Se prajesc 2 oua cu grasime de porc, se sareaza bine. Cand se racesc, ouale prajite i se pun copilului pe piept si se lasa peste noapte.
2. Se ia o ceapa rosie, se curata de coaja, se face in ea, la mijloc, o adancitura. Adancitura se umple cu zahar cristalizat.
3. (Faza incipienta). Sa i se dea copilului sa bea o lingurita de ulei de ricin (o singura data).
C
Caderea parului.
1. Parul spalat se clateste cu apa in care a fiert o iedera (Hedera helix L.).
2. Sa se spele parul, folosind, in loc de sapun, argila medicinala. Sa se frece, apoi, locurile afectate cu felii de lamaie zdrobite. Se procedeaza astfel o luna de zile.
3. (La copii) Trei radacini de trifoi, de marimea unei masline, se trec prin razatoare si se toarna peste ele 100 ml de spirt sau de vodca tare de struguri. Se macereaza 24 de ore, dupa care se freaca locurile afectate cu un tampon imbibat cu aceasta tinctura, de 1-2 ori in zi.
Cefaleea la copii (dureri de cap persistente).
1. Se umple o pernuta cu siminoc de nisip (Helichrysum arenarium D. C.), care a fost, mai intai, uscat bine (in unele parti aceasta planta e numita ?floare-sura?, ?Iarba Maicii Domnului?.). Dupa ce copilul va dormi un timp pe aceasta pernuta, se scoate iarba din ea, se fierbe si cu decoctul obtinut i se clateste capul.
2. Se recomanda sa se spele capul cu apa in care a fost fiarta menta (Mentha piperita L.).
3. Daca durerea de cap este provocata de stres, timp de cateva zile, se ia seara in gura cate o lingurita de zahar tos, dupa care se bea o ceasca plina cu apa.
4. Pentru tratamentul durerilor de cap cronice, Vanga recomanda sa se pregateasca un decoct de cimbru (cu multa apa). Seara, se scufunda capul in vasul cu decoct si se tine in el timp de 10-15 minute, dupa care, cu aceeasi fiertura, se umezeste tot corpul.
Ciroza. Laptele de mama se amesteca cu faina si se bea cate o lingura, dimineata si seara, inainte de mese.
Colita. Sa se bea, de 2 ori pe zi, zerul care ramane de la scurgerea branzei. Bucatele grase sunt contraindicate.
Constipatia. Sa se consume o data sau de 2 ori pe zi cate o lingura de magiun din pomusoare de soc, fara zahar. In loc de zahar, se recomanda miere.
Contuzie.
1. Sa se aplice pe locul afectat felii de cartofi cruzi.
2. (Invechita) Se aplica pe locul afectat o bucata de pielicica de iepure, proaspat jupuita.
Copii slabi (pana la trei ani). Se recomanda sa li se faca primavara 10 baite cu decoct de frunze de nuc proaspete.
Craparea pielii de pe maini. Sa se faca 2-3 baite cu decoct de iarba-iute (Poligonum hidropiper L.).
D
Dereglarea metabolismului. O lingura de sunatoare (Hipericum perforatum L.) se fierbe timp de 1-2 minute in 200 ml de apa. Decoctul se bea dimineata, pe nemancate. Se recomanda ca procedura sa se repete zilnic, o perioada mai indelungata.
Dermatita intertriginoasa. Se ia coaja de stejar gaunoasa si se marunteste pana devine pulbere. Locul afectat se spala, se usuca si se pudreaza cu pulberea capatata.
Diabetul zaharat la copii (in faza incipienta). Se colecteaza flori de dud-alb (Marus alba L.), din care se prepara un decoct, care se toarna peste copil.
Diabetul zaharat (in faza incipienta). Se recomanda sa se bea decoct de varfuri de lastari de mar.
Diareea.
1. Sa se bea de cateva ori in zi infuzie de menta.
2. Sa se bea, timp de cateva zile, cate un pahar cu apa, in care se adauga 10 picaturi de must, din care se prepara votca de anason.
Dilatatia varicoasa. Celor care sufera cu varicoza li se recomanda sa incalte ciorapi din bumbac si, dimineata, sa paseasca prin roua, pana cand ciorapii se vor umezi cu totul. Dupa rasaritul soarelui, ciorapii nu se scot, ci se lasa sa se usuce pe picioare.
2. Se pun intr-un vas cateva nuci verzi si se toarna peste ele ulei de masline. Vasul se lasa la macerat, pentru 40 de zile, intr-un loc unde patrunde soarele. Cu aceasta compozitie se frictioneaza locurile afectate.
3. In decurs de 10 zile, se fac bandaje cu bojoci de porc, taiati felii. 1-2 felii - cele care se aplica nemijlocit pe vene - pot fi presarate cu sulf. Bandajul se lasa peste noapte.
Dispneea. Se amesteca 200 g de miere, 200 ml de ulei de masline, 200 ml de votca de struguri. Se bea cate un paharut de 3 ori pe zi.
Dizenteria. O legatura de plante de scanteuta ( Anagallis arventis L.) se fierb timp de 10-15 minute intr-un litru de apa. Se bea cate o cescuta numai dimineata, o perioada de 2-3 zile.
Durerile de gingii.
1. Se clateste, de cateva ori pe zi, gura cu decoct de cimbru (Santureja montana L.), in care se adauga un pic de piatra-acra.
2. Se recomanda sa se mestece, de doua ori pe luna, timp de cate o ora, rasina de pin (Pinus silvestris L.).
Durerile de rinichi.
1. Se bea, timp de o saptamana, decoct de seminte de dovleac. In afara de aceasta, se mai recomanda sa se aplice peste noapte, timp de cateva zile, comprese in zona rinichilor. Solutia pentru compresa se prepara in felul urmator: semintele de in pisate (cam 100 g) se amesteca cu o cantitate nu prea mare de apa.
2. Se recomanda sa se manance o zi pe saptamana numai grau fiert, peste care se toarna putina apa in care au fiert boabele.
3. O radacina mare de mur se fierbe in 5 l de apa pana scade jumatate din volumul apei. Se bea cate 100 ml de decoct, de trei ori pe zi.
4. Se ia putina argila pentru confectionatul oalelor, se toarna peste ea otet de mere si se amesteca bine. Pasta capatata se intinde pe o bucata de stofa si se aplica seara pe sale, in zona rinichilor.
Dureri de sale (in zona lombara). Se ia tigla turceasca veche, se piseaza si se cerne. Se adauga trei albusuri batute, 20 g de tamaie maruntita si o lingurita de votca de struguri. Se amesteca bine toate ingredientele. Compozitia se intinde pe o bucata de panza de in si cu ea se infasoara salele. Se lasa peste noapte.
E
Edemul la picioare (picioare umflate). Intr-o galeata cu apa rece se dizolva un pachet de sare de bucatarie. Se inmoaie un prosop plusat in aceasta solutie si, dupa ce se stoarce, se aplica pe sale. Procedura se repeta de 10 ori. Ca urmare, are loc evacuarea urinei si picioarele se dezumfla.
Enurezisul (la copii). 2 kg de nasturel (Nasturtium afficinalis R. Br. L.) se fierbe in 10 l de apa. Sa se ia in considerare ca proprietatile curative ale acestei plante sunt mai active daca ea este recoltata in luna mai, inainte de a inflori. Decoctul se strecoara si se lasa sa se racoreasca. Cu el, se fac baite de sezut sapte seri la rand. Planta, scoasa din apa, se amesteca cu grasime de porc nesarata si cu aceasta compozitie se fac comprese: in prima zi, ele se aplica pe burta, in a doua, pe sale. Compresa se tine toata noaptea. Vanga nu le recomanda aceasta procedura pacientilor care sufera cu afectiuni ale coloanei vertebrale. Daca vertebrele sunt prea indepartate unele de altele, inainte de a incepe procedura respectiva, sunt recomandate bai de soare. Inainte de baile de soare, salele copilului trebuie unse cu ulei pentru arme.
Exantemul (eruptie de piele).
1. Se foloseste pulberea de lemn mancat de cari. Cand apar eruptii la copii, se fierbe pulberea, se strecoara si, dupa ce decoctul se racoreste, se toarna peste copil. Dupa procedura, corpul copilului se unge cu o alifie preparata dintr-un amestec de pulbere de lemn de cari cu grasime de porc. Procedura se repeta pana cand eruptiile dispar.
2. Se recomanda bai in apa in care se adauga decoct din coaja de stejar.
Exantemul (eruptie de piele la nou-nascuti). Se pregateste un decoct de cuscuta (Cuscuta europeaea), in care se scalda copilul de cateva ori.
Exantemul (eruptie de piele persistenta). Se recomanda sa se bea, timp de douazeci de zile, decoct din seminte de mazariche (Vicia sativa L.). Decoctul se bea cateva zile, in loc de ceai.
F
Febra (la copii).
1. Se toarna peste copil apa in care au fiert struguri acri.
2. Se strange fan dintr-o poiana de munte si se prepara un decoct in care se scalda copilul.
Furunculul. Se prepara o turta din faina de secara, lapte proaspat si unt proaspat. Se aplica pe locul afectat si se lasa peste noapte. Aceasta compresa sparge furunculul.
Gastrita. Dimineata, pe nemancate, se bea cate o ceasca de ceai din frunze de rachita (salcie brumarie), dupa care se bea si o ceasca de lapte proaspat.

Anul aparitiei: 2010
Nr.pagini: 203


Alte produse de ROVIMED

Editura ROVIMED. Carti de la editura ROVIMED
-10%
Masajul chinezesc clasic (A.V. Taubert)
 de 

Taubert, A.V.

Intelepciunea anticilor este accesibila oricui. Masajul chinezesc clasic - Seria ,,Occident Orient" Masajul este o prelucrare metodica a partilor moi ale organismului, manual sau instrumental, in scop fiziologic, curativ, profilactic, regenerativ, estetic sau sportiv. Partile moi ale organismului asupra carora se actioneaza prin masaj sunt: - Pielea si mucoasele; - Tesutul conjunctiv; - Muschii; - Tendoanele si ligamentele - Vasele si nervii; - Organele profunde; - Sangele si
Editura 

ROVIMED

   21,80 19,62 RON
01/02/2005
-10%
Masajul japonez (Ta Sanri)
 de 

Sanri, Ta

Cartea ,,Masajul japonez" scrisa de autorul Ta Sanri este tradusa de Maria Sirghe. Masajul este o prelucrare metodica a partilor moi ale organismului, manual sau instrumental, in scop fiziologic, curativ, profilactic, regenerativ, estetic sau sportiv. Partile moi ale organismului asupra carora se actioneaza prin masaj sunt: - Pielea si mucoasele; - Tesutul conjunctiv; - Muschii; - Tendoanele si ligamentele - Vasele si nervii; - Organele profunde; - Sangele si limfa; - Elemen
Editura 

ROVIMED

   15,26 13,73 RON
01/02/2005
-10%
Placebo - Puterea gandului
 de 

Evans, Dylan

Descriere: Ne putem vindeca de boli doar prin puterea gandului? Tamaduitorii si specialistii in terapie alternativa sunt convinsi ca putem, dar ce spune stiinta? Contrar perceptiei publice, opinia medicala traditionala este in mod remarcabil increzatoare asupra puterii gandului de a vindeca. In ultimii cincizeci de ani, doctorii au crezut ca, placebo sub forma pastilelor de zahar si a injectiilor cu apa poate alina practic orice tip de afectiune medicala. Totusi placebo functioneaza doa
Editura 

ROVIMED

   29,00 26,10 RON
20/04/2006
Vezi toate cartile editurii ROVIMED