Roman castigator al Premiului Booker in 1972
Un roman atemporal, stralucit, despre un Don Juan modern.
"Fascinant… un amestec extraordinar de detaliu istoric si reflectie erotica. G. se inscrie in traditia impusa de George Eliot, Tolstoi, D. H. Lawrence si Norman Mailer.”
New York Times
"In 1972, John Berger a lansat un documentar despre arta esential si un roman castigator al premiului Booker. Ambele au fost revolutionare si longevive.”
The Economist
Romancier, poet, eseist, dramaturg si critic, John Berger a fost unul dintre cei mai influenti autori ai ultimilor cincizeci de ani. Nascut in 1926, la Londra, si-a inceput cariera ca pictor, expunand intr-o serie de galerii londoneze, ca apoi ca apoi sa se reorienteze catre critica de arta. Feluri de a vedea, eseul sau de teorie a artei care a insotit seria de televiziune omonima de mare succes difuzata de BBC in 1972, a intrat in bibliografia universitara esentiala, fiind considerata una dintre cele mai inovative carti despre arta publicate vreodata. Lucrarea a aparut in traducere, la Vellant, in 2018. Cand romanul sau G. a castigat premiul Booker in 1972, John Berger a donat jumatate din
contravaloarea acestuia organizatiei Panterele Negre din Marea Britanie, intr-un gest menit sa denunte practicile imorale ale finantatorului premiului, gigantul alimentar Booker McConnell. In mod paradoxal, controversa iscata cu acest prilej a contribuit la sporirea prestigiului distinctiei.
In ultima parte a vietii a publicat eseuri avand ca subiect fotografia, arta, politica si memoria, dar si povestiri in The Threepenny Review si The New Yorker. Romanul sau From A to X a fost inclus pe lista lunga a nominalizarilor la premiul Booker in 2008.
S-a stins la varsta de 90 de ani, in Franta, unde se stabilise din 1974.
Fiul unui negustor bogat din Livorno si al tinerei sale amante americane, G. a fost conceput in 1886, la patru ani dupa moartea lui Garibaldi. Incredintat grijii verilor sai materni Beatrice si Jocelyn, descendentii unei familii aristocratice decazute, G. deprinde tainele vietii in Anglia rurala. Instrainat de parinti, condamnat dintru inceput la soarta celor fara patrie ori apartenenta, G. intruchipeaza individul contemporan penduland intre libertate si insingurare, descoperire de sine si autodistrugere. Il vom regasi, rafinat paneuropean ante litteram, in principalele orase ale statelor-natiune ale anilor dintre sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea: Paris, Milano, Londra, Triest. Cosmopolit, poliglot, senzualist par excellence, va acoperi, cu interesul rece al martorului distant, marile rasturnari istorice, politice, sociale, tehnologice ale timpului sau, intr-un total dispret fata de ideea de soarta ca un dat.
Un portret plin de compasiune al Europei dinainte de izbucnirea Primului Razboi Mondial, G. este o opera de fictiune clasica de la un maestru modern ce merita redescoperit.
