Descriere - Ilie Serbanescu - Romania, o colonie la periferia Europei
Aflata la intretaierea drumurilor si intereselor marilor puteri estice. Romania a fost intotdeauna sub stransoarea uneia din acestea, dar a reusit sa supravietuiasca. La inceputul anilor 2000, pentru prima data in istoria ei, Romania a ajuns in bratele occidentale, cele atat de mult visate si ravnite, arhilaudate si indelung asteptate. Culmea, tocmai cand a crezut ca in sfarsit l-a apucat pe Dumnezeu de picior.
Romania s-a trezit in numai cativa ani cu o viteza istorica necunoscuta inca o biata colonie in aceste brate, care i-au luat tot: resursele subsolului, distributiile de energie, industriile, bancile, padurile, pamanturile. Iar romanii au ajuns chiriasi in tara lor. Cum s-au petrecut aceste lucruri atat de repede si atat de profund?
"Colaborationismul" intern a fost acelasi masiv! ca in vremurile trecute. Numai ca eficienta puterii straine a fost alta. cea occidentala fiind net superioara celei estice, in fond. Occidentul a transformat Romania intr-o colonie fara ocupatie militara! Ceva aproape necunoscut in istorie si. oricum, remarcabil! De acum. Romania nu mai conteaza ca tara si exista riscul ca teritorial sa fie impartita intre noii ei proprietari daca. asa cum se prefigureaza lucrurile, acestia se vor certa intre ei.
Aceasta este actuala situatie a Romaniei in interpretarea adusa tara ezitari in spatiul public de catre economistul si publicistul Ilie Serbanescu. Deja de cativa ani, acesta - cu o prioritate pe care din pacate nu prea s-a inghesuit cineva sa i-o conteste! vorbeste explicit de Romania ea de o colonie in cadrul Uniunii Europene. Si o face in mod deslusit, cu formulari clare si cu suportul unor argumente de necombatut si unor dovezi de necontestat in plan economic si politic.
Cuprins :
INTRODUCERE ... 5
1 Postcomunismul, virajul colonial ... 11
2 De ce rezultate maxime in Romania ... 18
2.1 Dezavantajul de a avea resurse ... 18
2.2 "Pedepse" istorice ... 19
2.3 O premisa sigura: concursul tradator al clasei politice romanesti ... 20
2.4 Campioni in ecuatia reversibil/ireversibil ... 21
2.5 Hotii romani cu milioanele, cei straini cu miliardele ... 26
2.6 Culpabilizarea chiriasului pentru responsabilitatile proprietarului ... 27
2.7 Cum se face ca Romania furata de romani se afla in mana strainilor? ... 29
2.8 Fondul Proprietatea, rusinea capitalismului contemporan ... 32
2.9 O concluzie neta: Romania este amarnic jefuita de straini ... 34
3 Bilantul dezastrului national ... 38
3.1 Lichidarea economiei romanesti ... 38
3.2 Absolut remarcabil: transformata in colonie fara ocupatie militara straina ... 40
3.3 Statistica si "dezorganicitatea" economiei ... 41
3.4 Rata de depopulare consemnata doar in razboaie ... 42
3.5 Saracia creste prin saracire ... 43
4 Colonie?! Da, si iata de ce! ... 45
4.1 Daca nu colonie, atunci ce?! ... 47
4.2 Romanii chiriasi in tara lor ... 48
4.3 De la dictatura proletariatului la democratia coloniala ... 50
4.4 Nu parteneri, ci vasali ... 52
4.5 Guvernul nu mai poate construi, ci doar demola! ... 53
4.6 Capitalul privat autohton dupa 29 iulie ... 56
4.7 Tragedia unui razboi deja pierdut ... 59
4.8 Un pas oficial inca neintreprins ... 60
4.9 Romania, o anexa bananiera ... 64
4.10 Unde se "evapora" jumatate din PIB? ... 67
4.11 Un profil cifric ... 68
4.12 Rentabilitatea capitalului uman sau exploatarea omului de catre om? Oricum, Romania in top! ... 70
4.13 Legislatia muncii - runda a doua! ... 72
4.14 Exporturile care nu aduc fericirea ... 74
4.15 Naluca incontrolabila din datoria externa ... 77
4.16 "Baietii destepti": sordida diversiune a FMI ... 80
4.17 Basescu tras pe sfoara de Isarescu? ... 83
4.18 Leul - vajnic instrument al parcursului Romaniei spre colonie ... 84
4.19 Sa nu trecem cumva Carpatii! ... 86
4.20 Tragicomedia privatizarii Oltchim ... 87
4.21 Cu fonduri europene, modelul colonial este doar mai frumos spoit ... 89
4.22 Banca Nationala a Romaniei - victorie deplina asupra Romaniei ... 91
4.23 "Ne-am luat tara inapoi" - o parascovenie! ... 94
5 Este capitalism in Romania? ... 95
5.1 Capitalism comunist ... 96
5.2 Privatizarea: o paguboasa maimutareala capitalista ... 98
5.3 Domeniul public - victima emblematica a capitalismului clientelar ... 99
6 Mai exista vreo sansa? ... 102
6.1 impartirea odioasa a PIB-ului intre munca si capital ... 103
6.2 Mascarada impozitarii profitului ... 104
6.3 Stanga/dreapta: confuzii deliberate ... 107
6.4 Canonul stanga/dreapta: ceata pentru axa centru-periferie ... 110
6.5 Salariul colonial ... 114
6.6 Forta de munca ieftina = investitii la Sfantu' Asteapta ... 117
6.7 De ce nu se poate dezvolta Romania ... 120
6.8 Romania va ramane subdezvoltata, cu dragul ei capital strain de gat ... 122
6.9 Dezvoltarea pe baza investitiilor straine este o iluzie ... 124
6.10 Investitiile chineze schimba balanta puterii dar nu si statutul ... 127
6.11 "Generalizarea redeventelor europene" - o abureala ... 130
6.12 Imposibila dezvoltare prin fiscalitate ... 134
6.13 Noul Cod Fiscal si tragedia Romaniei ... 136
6.14 in urmatorii 25 de ani se va plati "dezacumularea" din ultimii 25 de ani ... 141
6.15 Generatia-lacusta! ... 142
6.16 Dezmembrarea Romaniei - rezultanta inevitabila a "colonialismului colectiv" ... 144
7 Diversiunile ... 146
7.1 Statul, anatemizat pentru a fi jecmanit ... 146
7.2 Trai nineaca la privat pe banii statului! ... 148
7.3 Capitalul la ingrasat, munca la jumulit ... 149
7.4 Mai ceva decat vulgarizarile comuniste ... 151
7.5 Privatii de la stat ... 153
8 Proprietarii straini si administratia ... 155
8.1 Guvernul Ciolos - veriga lipsa dintr-o preluare in gestiune directa? ... 155
8.2 Va renunta stapanul extern la vataful autohton? ... 159
9 O etapa noua ... 166
9.1 Desaga cu active de stat s-a golit ... 166
9.2 incepe criza sectorului privat ... 167
9.3 Chiar daca privat, carnatul bagat pe gat sufoca ... 168
9.4 Presiunile trec direct asupra oamenilor ... 170
9.5 Daca economia de stat a cazut, de ce nu duduim de prosperitate? ... 171
9.6 Ce mai cauta FMI in Romania dupa ce a aservit-o economic capitalului strain ... 173
9.7 in obiectiv cei trei piloni ai mostenirii comuniste ... 174
9.8 Transferul de la stat la privat si Justitia ... 179
9.9 Firma straina, bibelou de portelan?! ... 181
9.10 Urmarind oameni si nu banii, recuperarile de prejudicii sunt derizorii ... 184
10 Declasarea si dezarticularea sociala ... 186
10.1 Profilul colonial ... 186
10.2 Forta de munca, mereu mai gatuita ... 188
10.3 Ajutorul pentru IMM-uri: o minciuna care compromite o functie sociala ... 190
10.4 Ravagiile "regulii 80/20" in criza din Romania ... 191
10.5 Macrostabilizarea - nu-i de colo sa mori sanatos! ... 194
10.6 in Romania s-a descoperit elixirul vietii! ... 195
10.7 Revenirea la cresterea economica din comunism ... 198
10.8 Contul curent pe plus inseamna nivel de trai pe minus ... 199
10.9 Un nou derapaj? ... 201
11 Bejenia nationala ... 203
11.1 Romania: o tara in extinctie ... 203
11.2 Nu se mai intorc nici daca sunt platiti mai prost decat albanezii si bosniacii! ... 205
11.3 Belelele emigrarii aruncate asupra taranului roman ... 207
11.4 Salariul mediu al unui roman sub costul unui refugiat ... 210
12 Esec istoric al unui proces istoric: intrarea in UE ... 213
12.1 Premisa dezastrului: vreti aderarea, dati economia! ... 213
12.2 Nu poti juca fotbal fara jucatori ... 215
12.3 in latul UE ... 217
12.4 Nu este vorba doar de un vis urat ... 219
12.5 Preturi in top, salarii in coada: cum altfel in periferia coloniala?! ... 220
12.6 Nici concurenta libera, nici politica unica ... 223
12.7 Deposedarea detinatorilor de hidrocarburi de avantajul lor natural ... 226
12.8 Liberalizarea - un nume diversionist pentru cresterea preturilor la energie electrica ... 228
12.9 Cum devii anticolonialism studiind programul UE in energie! ... 230
12.10 Schema de compensare a energiei verzi arunca Romania in aer! ... 234
12.11 Apocalipsa dupa Nicolescu ... 237
12.12 De cine sa te feresti ca sa te pazesti? ... 238
12.13 Serviciile publice: copilul sarac al Romaniei "europene" ... 241
12.14 Trebuie sa faca profit serviciile publice? ... 244
12.15 Dramatica expropriere a saracilor de la periferie ... 246
12.16 Blestemul pamantului pentru abandonarea fratilor ... 247
12.17 Pamantul: liberalizarea vanzarilor este doar lovitura de gratie! ... 249
12.18 Fondurile europene: pana la urma, magarul amagit cu desaga de paie a murit! ... 250
12.19 Nu cine reprezinta, ci ce reprezinta Romania la Bruxelles! ... 252
12.20 Euro: tichie de margaritar pentru chiluga Romanie ... 253
12.21 De la proiectul anexei sovietice la realitatea anexei vest-europene ... 255
13 Minciunile privatismului ... 259
13.1 Partizanii sistemului privat au de dat raspunsuri ... 259
13.2 Ce sa te mai astepti de la cel caruia i-ai cantat prohodul?! ... 261
13.3 Dragi capitalisti, de ce condamnati ipocrit si nu laudati evaziunea fiscala? ... 262
14 Sluga la doi stapani nu sfarseste bine ... 264
14.1 Va place Orban? ... 264
14.2 Saracii si coloniile nu au a pierde decat lanturile ... 266
14.3 Daca Rusia ar ravni la economia din Romania ... 268
14.4 Romania nu este Crimeea! ... 269
14.5 Cand servitorul roman cade lat ... 271
14.6 Dar nu-i vorba despre Schengen! ... 272
14.7 Romania si Bulgaria intr-o zona-tampon intre UE si Rusia? ... 274
14.8 Dependenta cruciala de o noua intelegere ruso-americana ... 275
14.9 Pierderea proprietatii - disolutie a bazei obiective pentru o cauza nationala ... 278
14.10 Ecuatia Romaniei trece de la "economic" la "teritorial" ... 279
Fragment :
CAPITOLUL 2 De ce rezultate maxime in Romania
Strategia capitalista a Occidentului fata de Estul fost comunist al Europei avea toate premisele sa obtina rezultate maxime in Romania. Motivele sunt mai multe si tin atat de vulnerabilitatile imense ale Romaniei, cat si de obiectivele special urmarite de respectiva strategie occidentala in cazul acestei tari.
2.1 Dezavantajul de a avea resurse
Romania, spre deosebire de restul suratelor foste comuniste, avea resurse naturale destul de semnificative (petrol, gaze, neferoase). in fata colonialismului, acest atu aparent este de fapt un handicap. in colonialism, proprietarul de drept al resurselor naturale - in cazul in speta poporul roman - se alege mai cu nimic din exploatarea acestor resurse. Dupa estimari pe cazuri reale este vorba de o rata de 1 la 20. Mecanismul redeventelor joaca decisiv in domeniu. Exploatarea resurselor este acaparata de compania straina concesionara pe plati derizorii, iar statul pierde orice control in domeniu. Compania straina poate folosi cum vrea si la ce preturi considera de cuviinta resursele exploatate, putandu-le dirija unde doreste, fara vreo obligatie macar de a aproviziona piata tarii in principiu posesoare a resurselor. Una peste alta, daca se recurge la mecanismul redeventelor - si au tarile colonialiste grija sa fie impus! - atunci faptul de a te fi blagoslovit Dumnezeu cu niscai resurse devine un net dezavantaj. Sistemul redeventelor a fost inventat si impus de cei fara resurse pentru ca aceia cu resurse sa ramana doar cu maruntis. Avand resurse, posesorul nu numai ca este imediat asaltat si sugrumat de vechii colonialisti cu indelungate stagii si experiente in domeniu, dar este si amarnic discriminat fata de cei ce n-au resurse. Acestia din urma se bucura de o mult mai "mica" atentie, chiar de tratamente mai binevoitoare, mai scapa cu una cu alta, devin mai putin colonii, pe cand, daca ai resurse, cizmele colonialiste rasuna la tot pasul si lovesc asiduu la gioale si peste gura, iar hatarul suprem facut celor din colonie este sa li se permita din cand in cand sa-si pupe stapanii in fund.
Sa mai recomandam celor de pe la Bucuresti care vor sa spele imaginea colonialistilor occidentali sa observe ca, dintre fostele surate comuniste, mai bine stau acum tocmai cele pe care Dumnezeu nu le-a blagoslovit cu resurse naturale (Cehia, Slovacia, Ungaria) sau le-a daruit doar resurse "nemoderne" (carbune ca in cazul Poloniei) in timp ce o tara ca Romania a fost pur si simplu mistuita, caci sa fie clar, in materie de banci si utilitati publice, situatia generata de invazia vestica este cam aceeasi in toate fostele tari comuniste din zona.
2.2 "Pedepse" istorice
Atentia speciala de care s-a "bucurat" Romania din partea colonialistilor occidentali s-a datorat nu numai posesiunii de resurse naturale, ci si faptului pe care colonialismul nu-l putea lasa nepedepsit, anume ca aceasta intr-o perioada istorica, indiferent daca a fost vorba atunci de comunism, si-a platit integral datoriile externe in speranta de a nu mai depinde de acest instrument folosit copios de marii creditori pentru inrobirea debitorilor. Pentru plata datoriei externe, Romania a fost scoasa aproape doua decenii de pe pietele financiare internationale, iar...
Un targ - caci nu e vorba de altceva! - rusinos, desigur pe seama muncii si nu a capitalului, desigur pe seama periferiilor din Est si nu a centrelor de putere din Vest, un targ negociat si realizat de dreapta germana si stanga franceza cu dreapta de peste Canalul Manecii. Ca element principal al targului, drepturile sociale pot.fi refuzate imigrantilor din Est, inclusiv daca este vorba de copii, daca tarile din Vest, in frunte cu Marea Britanie considera ca se simt amenintate economic, dar capitalurile din Vest sunt lasate sa zburde liber in continuare prin intreaga UE si bineinteles prin Est, fara vreo stirbire a intereselor lor de profit. Si migrantii din UE sunt tot "europeni", si capitalurile din UE sunt tot "europene". De grade insa diferite: de mana intaia, de mana a doua! Un targ mai colonialist in secolul XXI nici ca se putea! in clar! La vedere! in sfidarea periferiilor din Est! Colonialistii din Vest se inteleg intre ei, nici macar facandu-si reciproc concesii, ci pe seama altora, sacrificandu-i pe altii, mai precis, punand munca din Est sa salveze prosperitatea capitalului din Vest, care se considera mai confortabil cu cel britanic inauntrul UE!
6.5 Salariul colonial
Salariul colonial este baza sistemului colonialist din Romania si garantia prelungirii si adancirii acestui sistem.
Un conducator de metrou in Romania ia in mana vreo 350 de euro. Aflat la pupitrul aceleiasi rame de metrou, un coleg de-al sau din Vestul sau Nordul Europei - peste 3000 de euro! Cu ce se pot diferentia cei doi spre a se justifica o asemenea discrepanta de circa 8 ori in salarizare?! Sa fie mai productiv colegul occidental decat cel roman?! Imposibil! Fac acelasi lucru! Ba, colegul roman este mai "productiv", caci merge singur la pupitru, in timp ce la conducerea unei rame de metrou din Occident se afla intotdeauna doi conducatori, din simple motive de siguranta! Sa admitem ca societatea de metrou din Occident este mai bine organizata si mai ales mai inzestrata financiar intrucat transporta, pe baza de bilet corespunzator, oameni mai instariti si nu sarantocii din Romania. Mai ca ar iesi justificata o diferenta, dar una de 8-10 ori nicidecum!
Sa ne mutam cu ilustrarile si comparatiile in alte domenii. Cei aproximativ 350 euro reprezinta de fapt si castigul unui muncitor din industria de constructii auto sau de componente auto din Romania, industrie detinuta in totalitate de occidentali si care lucreaza integral cu tehnologia si in organizarea de la ei de acasa! Castigul corespondent in Occident este 2500-2800 euro! Problema de a fi mai putin productivi muncitorii romani iarasi cade! Admitand ca ambientul economic general este mai prost in Romania, o justificare pentru salarii mai mici aici exista, dar nu de 7-8 ori!
in sfarsit, sa ne raportam la nivel economic de ansamblu. Cei aproximativ 350 de euro reprezinta, una peste alta, si salariul mediu net in Romania actuala, de 8-10 ori mai mic decat in tarile occidentale! De unde aceasta diferenta uriasa? Daca ne luam dupa guvernatorul Isarescu, de departe cel mai vajnic justificator din Romania al acestei situatii discrepante, explicatia se afla in nivelul productivitatii sociale a muncii, considerat cel care conditioneaza si trebuie sa conditioneze nivelul salariilor intr-o economie. Domnia sa nu scapa vreo ocazie de a sublinia necesitatea acestei conexiuni. Mai mult, toti colaboratorii apropiati ai domniei sale sunt indemnati a accentua asupra acestei conexiuni, astfel incat, in mod curios dar nu intamplator, BNR devenind bastionul promovarii salariilor mici in Romania, desigur in vederea "stabilitatii financiare si economice a tarii", stabilitate care seamana foarte mult cu nemiscarea sau, de ce n-am spune-o deschis, cu moartea in subdezvoltare!
CAPITOLUL 10 Declasarea si dezarticularea sociala
in asemenea conditii, profilul social al Romaniei nu are nicio sansa sa se schimbe. Va ramane strict colonialist asa cum este in prezent.
10.1 Profilul colonial
in perioada si din cauza colonializarii Romaniei s-a produs o tragica declasare sociala, cu un impact pe decenii. Din cauza prabusirilor pe toata linia in sistemul de invatamant, nivelul de pregatire a scazut dramatic pe fiecare din palierele sociale, iar din cauza implicatiilor directe si indirecte ale colonializarii pe piata fortei de munca intregul esafodaj ierarhic social a coborat degradant in zone ale muncii necalificate, ale activitatilor sub potential sau de tip salahorial.
Romania este de departe ultima dintre tarile europene in materie de alocatii pentru educatie. Dincolo de promisiunile unor politicieni ipocriti cu privire la investitii pentru educatie, pe baza minciunii ca aceasta ar fi prioritate zero, ce motivatie reala de cheltuieli consistent sporite ar putea exista cand, in conditiile exodului celor mai bine pregatiti spre tarile fagaduintei, orice cheltuiala in plus stipendiaza de fapt aceste tari care isi fac rost de creiere si personal calificat fara niciun efort financiar?! Rata de abandon scolar este aproape necunoscuta in Europa: unul din cinci elevi! intotdeauna, si inainte de razboi si in comunism, a existat o sansa pentru copii din zona rurala de a accede la pregatire universitara. Acum nu mai exista practic nicio sansa.
Romania nu are clasa de mijloc, care ar fi o chezasie a rostului de a se cheltui bani pentru educatie. 80% dintre salariile din Romania sunt sub salariul mediu. Rata de saracie este cea mai mare din UE, pur si simplu pentru ca este parte componenta a incluziunii si nu a excluziunii sociale. in tarile normale, odata intrat in campul salarial iesi din zona saraciei; in Romania, din cauza salariilor mici de tip colonial, gasirea unei slujbe nu te scoate din saracie, ci te arunca in constrangeri si mai grele decat pe cei aflati in asistenta statala. Doar unul din zece romani isi petrece concediul plecand de acasa. Nu mai amintim de satele fara drumuri, de starea deplorabila a infrastructurii gospodaresti. Nici in proportie de jumatate locuitorii Romaniei nu au canalizare. Si circa 60% din locuitorii de la sate au closetul in curte si nu in casa. Absolut tulburator este faptul ca, in ciuda saraciei cetateanului, acesta finanteaza in proportie de peste 80% bugetul statului, in timp ce firmele contribuie la acesta doar cu 6%, o configuratie de impozitare de tip american la o tara coloniala, care, in situatia din Romania, impileaza oamenii si deresponsabilizeaza firmele. Sa ne asteptam ca proprietarul strain al Romaniei sa schimbe aceste lucruri, caci altcineva in lipsa de resurse si parghii oricum n-o poate face?! in cele mai multe domenii exista blocaje institutionale, greu de depasit chiar de ar fi, sa presupunem, vreun interes de schimbare.
Buna sau rea - poate mai mult rea decat buna! - economia de dinainte de '89 asigura peste 8 milioane locuri de munca. Distrugerea economica prin furt si demolare fara a se pune ceva semnificativ in loc a eliminat circa 4 milioane dintre acestea. S-a supravietuit din vanzarea mobilei din casa, respectiv activele statului acumulate anterior in ani de munca si constructie. Ca mecanism, 2,5 milioane de oameni au fost scosi anticipat la pensie pentru a degaja piata fortei de munca, transformand o problema pe termen scurt si mediu intr-una pe termen lung, pe...
14.5 Cand servitorul roman cade lat
Unul din culegatorii principalii ai caimacului din Romania coloniala a fost Austria. Tara inzestrata de Dumnezeu cu inegalabile frumuseti, administrata minunat de locuitorii ei si inteligent ghidonata de politicienii ei in meandrele Est-Vest, Austria a inteles bine oportunitatea oferita de iesirea din comunism a tarilor Europei de Est. Putea gasi aici piete si resurse de care nu dispunea. Rapid, a luat sub control o uriasa parte din economia tarilor respective. O parte disproportionat de mare, prin comparatie cu dimensiunile Austriei si cu posibilitatile ei financiare. A utilizat pe termen scurt lichiditati imense, dincolo de aceste posibilitati obiective, semn ca s-a oferit sa joace rol de vehicul pentru singurul ban lichid abundent din zona: cel rusesc! Targul era reciproc avantajos: rusii puneau la bataie banul, iar austriecii interfata, la adapost de resentimentele, copios prezente in zona, fata de Rusia. Romania a fost o tinta predilecta punand pe tava toate atuurile: resurse si subdezvoltare. Austriecii au atacat tot ceea ce era important: petrolul si gazele, bancile, padurile, asigurarile, industria materialelor de constructie. in curand au devenit adevarati stapani in Romania. Nu s-au gandit vreun moment ca ar putea alcatui un fel de parteneriat pe termen lung impreuna cu Romania, avand in vedere complementaritatea economiilor respective. Au luat Romania ca servitor. N-au rezistat tentatiei de a lua Romania la secatuit pe toate partile deodata. Au contribuit din plin la transformarea Romaniei intr-o colonie jalnica, fara sanse nu numai pentru ea, dar, vai!, chiar si pentru stapanul de la Viena. in stransoarea din doua parti opozite - exploatarea secatuitoare a resurselor fara valorificarea lor si extractia de castiguri bancare fara finantarea economiei - Romania a inceput sa crape! Deja bancile austriece nu mai gasesc alta iesire decat reducerea expunerii pe Romania. Si doar fortarea descoperirii unor noi resurse de petrol si gaze, si nu cumva vreo valorificare a acestora, "mai intretine interesul austriecilor pentru Romania. Exploatarea de tip colonial nu este un sistem economic functional. N-are "feed back". Fiind o extractie in sens unic, rezervorul se goleste! Si dezastrul coloniei se simte si in incheieturile stapanului. Personal urez celor care au vandut austriecilor tara mai pe nimic - Petrom si BCR, perimetre in Marea Neagra si paduri, industrii si drepturi neconcurentiale de preturi la gaze - sa mai fie primiti la Viena si dupa ce servitorul roman va fi cazut lat si nu va mai fi de niciun folos stapanului.
14.6 Dar nu-i vorba despre Schengen!
Un indiciu asupra soartei Romaniei coloniale pana in 2020 si posibil chiar si dupa aceea il poate oferi episodul Schengen referitor la Romania si Bulgaria. Interventia directa a Germaniei in problema aderarii Bulgariei si Romaniei la spatiul Schengen este, fara doar si poate, cel mai important eveniment de la, intrarea acestor tari in UE. Dupa ce, potrivit reglementarilor, a venit sorocul aderarii si a Romaniei si Bulgariei la spatiul Schengen, Germania, lider practic al UE, a preferat sa bage la inaintare intru impotrivire alte tari, in frunte cu Olanda, fara mentionarea adevaratelor motivatii si invocand tot felul de bla-bla-uri generaliste privind necalificarea Romaniei si Bulgariei, precum insuficienta lupta contra coruptiei si anumite derapaje (inclusiv inventate daca nu erau depistate unele reale) de la statul de drept. Evident si pentru Grivei, era vorba de deficiente care, chiar daca existau, n-avea nici o legatura cu problema apartenentei la spatiul Schengen. Schimbarea guvernarii in Romania si, mai ales, protestele masive antisistem (in fond anticolonialiste) din Bulgaria au decis Germania sa iasa ea insasi la rampa, mergand pana intr-acolo incat sa ameninte ca daca...
Nr. de pagini : 288
Anul aparitiei : 2016
