Descriere - Cum se fabrica o emotie

După apariţia monumentalei (la propriu) Istorii a literaturii romane contemporane, 1941-2000, Alex Ştefănescu este omul zilei in critica literară romanească. Admirat sau pizmuit de confraţi, invitat şi celebrat cu fast in oraşele de provincie, intervievat de superbe ziariste, Alex Ştefănescu se află mereu in centrul atenţiei, prezenţa sa intr-un loc este imposibil să treacă neobservată. Chiar şi cei care işi propun să il ignore ajung pană la urmă să işi piardă cumpătul, incep să-l vaneze cu invectivele lor, sporindu-i, indirect, vizibilitatea, notorietatea şi popularitatea. Alex Ştefănescu este, in lumea literaturii, genul de personaj care nu lasă pe nimeni indiferent. Unii ii sunt prieteni, alţii duşmani de moarte (cei neincluşi in Istorie şi cei menţionaţi in emisiunea sa TV rezervată cărţilor proaste, Tichia de mărgăritar). In fine, mai există o categorie, a celor care il cultivă cu speranţa secretă că i-ar putea intra in graţii şi că in felul acesta şi-ar putea asigura un viitor luminos in literatura romană. Tudorel Urian

"Alex. Ştefănescu este singurul critic roman contemporan care, metodic, conferă criticii caracteristicile unui ?act de persuasiune?. El face uz de o veritabilă strategie de seducere a cititorului: limbajul este dezabstractizat, fără a-şi pierde insă competenţa şi precizia conceptuală; expresia critică, mereu dezinvoltă şi de multe ori memorabilă, are o anumită materialitate fragedă, fiind astfel uşor de receptat; plăcerea lecturii şi a scrisului, aproape palpabilă, devine contaminantă şi imbie la reverii hedoniste; in sfarşit, discursul e impănat de comparaţii sugestive şi cu atat mai şocante cu cat nu se produc in spaţiul livrescului, ci al experienţei comune, conţinand şi o infuzie de umor graţios care intreţine comuniunea afectivă cu cititorul.”

"In volumul Cum se fabrică o emoţie autorul adoptă forma dialogală a discursului (intre un eu inocent-iscoditor şi unul doct, profesoral) dand dinamism şi o concreteţe plină de substanţă problemelor convocate: stilul aluziv, natura artei, relaţia artist-public, talentul, valoarea, mecanismul psihologic al creaţiei, succesul etc. Este vorba, de fapt, despre un mic "tratat” de educaţie estetică, alert, eficient şi care, in mod expres, se adresează unui public concret.” Petru Poantă

Numar de pagini: 136
Format: 11x18 cm
An aparitie: 2010