Marina Ţvetaieva se distinge printr-o scriitură accentuat personală, nu numai în poezie, dar şi în proză. Este vorba de stilistica ei nervoasă, abruptă, sincopată, chiar şi ortografic inconfundabilă, cu multiple linii de pauză ori intercalări neuzuale de paranteze, exclamaţii şi altele. Care să fie, deci, cuvântul nimerit pentru a surprinde particularitatea acestei creaţii? I-am spus: stare patetică. Îi pot spune: stare febrilă. I-am spus: radicalitate. ...
