Carti in categoria Proza diversa

„Din tot ce-am scris pana acum, Adam si Eva mi-e cartea cea mai draga. Poate pentru ca intr-insa e mai multa speranta, daca nu chiar mangaiere, pentru ca intr-insa viata omului e deasupra inceputului si sfarsitului pamantesc, in sfarsit, pentru ca Adam si Eva e cartea iluziilor eterne...” — Liviu Rebreanu Doua suflete se cauta de-a lungul veacurilor, timp de sapte vieti, din India veche, Egiptul antic, Imperiul Babilonian si cel Roman, pana la Germania medievala, Franta revo...

Rolul lui Liviu Rebreanu in evolutia genului narativ in literatura romana este atat de mare, incat fara el o discutie asupra prozei romanesti moderne ar fi imposibila. Succesul romanelor lui se aduna din succesul nuvelisticii sale, unele piese conturand viitoarele universuri romanesti, altele rezistand autonom ca opere desavarsite, precum Catastrofa, Itic Strul, dezertor sau Ciuleandra. In proza scurta se afla universul primar al romanelor, scriitorul testand tipologii si conflicte ce urmau a fi...

Acum cateva luni s-a stins un poet foarte tanar si foarte necunoscut. Ziarele, atat de grabite sa descopere fapte diverse, nici macar nu i-au inregistrat moartea. Adevarat ca moartea aceasta n-a prea fost senzationala. Un om si-a curmat viata in clipa cand a inteles limpede ca, intre el si oamenii spre care nazuise din toate adancimile sufletului sau, s-a deschis o prapastie – atata tot. Ce poate sa insemne moartea unui om in vremea atator batalii inversunate in care se topesc zilnic mii d...

Perechea de romane contradictorii ale rascoalelor (Craisorul si Rascoala) arata un autor sensibil la miscarile subterane, ce jaloneaza istoria europeana intr-un secol al maselor. Cred ca Liviu Rebreanu a scris dupa un program propriu, care tinea seama de orizontul de asteptare si de gustul publicului, si in egala masura de exploatarea propriei experiente in sens strict, biografic, si in sens larg, de acumulare culturala. […] Perechea de romane contradictorii ale rascoalelor (Craisorul si...

Descriind situatii cumplite, romancierul se mentine constant in acea postura a observatorului rece, impartial, care este proprie intregii sale literaturi. Aceasta detasare, ce vrea, parca, sa concureze impasibilitatea naturii, i-a fost impusa, desigur, scriitorului de legile creatiei obiective, dar ea exprima totodata si o anume conceptie, o „filozofie“. Autorul lui Ion si al Rascoalei si-a trait cartile tocmai prin obtinerea de a participa manifest la viata condensata in ele…...

Aparut in 1925, Adam si Eva este un roman ce are drept tema principala credinta in reincarnare, metempsihoza. Cuplul arhetipal si androginic se cauta si se reintregeste in sapte perioade istorice foarte diferite. Personajul principal, Toma Novac, trece prin mai multe vieti: este pe rand pastor in India, guvernator in Egipt, scrib in Babilon, cavaler roman in epoca domniei imparatului Tiberiu, calugar in Germania medievala, medic in Franta Revolutiei Franceze si, in cele din urma, profesor unive...

Si cine, pentru a poposi la ultimul roman al d-lui Liviu Rebreanu, nu va recunoaste ca, asa de sobru, cum pare acest Jar si de o psihologie stilizata, el arde totusi de o flacara mai pretioasa decat toate, si care nu este alta decat duhul epic al romancierului Liviu Rebreanu. Alte romane ale sale pot fi mai spatioase, mai vaste ca actiune si semnificatie sociala, altele de un studiu mai adancit al sufletului omenesc – acestea nu sunt motive ca si Jar sa nu fie un excelent roman cu toate ca...

– Toata chestia porneste dintr-un capriciu al tatalui meu,numai din capriciul lui… Findca nu m-a avut decat pe mine, i-a intrat in cap sa-si asigure prin mine urmasi mai solizi de cum am fost eu..El,batranul adica ,are o teorie nostima,poate sa fie si stiintifica,te pomenesti…Ei bine,zice ca neamul nostru e condamnat sa se stinga fiindcade atatea generatii nu si-a mai improspatat sangele.”

Pentru mine arta - zic "arta" si ma gandesc mereu numai la literatura - inseamna creatie de oameni si de viata. Astfel arta, intocmai ca si creatia divina, devine cea mai minunata taina. Creand oameni vii, cu viata proprie, cu lume proprie, scriitorul se apropie de misterul eternitatii. Nu frumosul, o nascocire omeneasca, intereseaza in arta, ci pulsatia vietii. Cand ai reusit sa inchizi in cuvinte cateva clipe de viata adevarata, ai realizat o opera mai pretioasa decat toate frazele frumoase di...

La Apostol Bologa din Padurea spanzuratilor inteligenta e mai vie, vointa insa ramane inferioara. Cata vreme Bologa, ofiter si el, nu are romanii inainte, el este nu numai un corect soldat, ci un viteaz austriac. Lealitatea lui e onorabila in sfera ingusta a serviciului, in aceea a constiintei e o deficienta. El ar trebui sa fie sau patriot austro-ungar, decis, chiar si spre oroarea romanilor, sau un franc tradator, martir pentru romani, desi canalie pentru imperiali. Lealitatea lui e o obstinat...

Cand Liviu Rebreanu trece la romanul orasenesc, el eludeaza pe cat se poate infatisarea de indivizi si se refugiaza in monografia unei pasiuni, a unei porniri, adica in romanul psihologic, constient sau nu de lipsa putintei de a intui personaje. Ciuleandra e un astfel de roman analitic (…)Puiu Faranga e odrasla unui boier de vita veche, purtand in sangele sau oboseala generatiilor trecute. Familia lui Faranga, tata, matusa, e infatisata in linii naiv incarcate (protocol, vorbirea limbii f...

„Rascoala este de departe cel mai bun roman romanesc" – scria Eugen Ionescu intr-o carte pornita pe negatie, Nu (1934). „Acceleratia in progresie geometrica a actiunii" il incanta si fagaduia sa vorbeasca alta data pe larg despre ea. Intre alte calitati ale acestei carti „unice", „grandioasa si bogata ca o epopee", mai retinea „marile linii, marile miscari, marile forte", impresia pe care o lasa „de furtuna, de vuiet asurzitor, urmat de o liniste mortuar...

Nicaieri in literatura romana viata satului n-a fost evocata cu atata forta realista, atat de viguros si patrunzator. Conditia lui Ion rezuma tragedia istorica a taranului fara pamant si daca parvenirea sociala a personajului este reprezentativa doar pentru o mica parte a acestei taranimi, ambitia de care el este devorat defineste sufletul taranesc in general. Teribila, sfortarea lui Ion de a-si depasi conditia capata dimensiuni universale si infrangerea sa in lupta cu soarta implacabila aduce a...

Capodoperele nu ne cer sa le iubim, dar cu siguranta ne cer sa le citim. Va recomandam seria „100 DE ANI DE CARTE ROMANEASCA“, lansata in anul in care editura noastra implineste 100 de ani. Lectura placuta, dragi cititori! Nicolae ManolescuRoman al unei biografii-esec pe fondul unei tragedii mondiale, precum si al unei obsesii chinuitoare, Padurea spanzuratilor nu face parte dintre creatiile in proza reconfortante. Pline de cruzimi, omoruri, mizerie umana si suferinte, Ion si Rascoal...

Liviu Rebreanu s-a ilustrat stralucit ca romancier. Ion, Padurea spanzuratilor, Rascoala sunt pietre de hotar ale beletristicii noastre. Tot el insa a fost si un interesant comediograf Plicul reprezentand o satira la adresa moravurilor unei lumi in care afacerismul si lipsa de scrupule imbracau cele mai insolite aspecte. Preocupat de destinele teoriei teatrului in mai mica masura, Rebreanu a injghebat totusi un punct de vedere cuprinzator asupra principalelor probleme pe care aceasta le insumeaz...

Viu interes a aratat Rebreanu actorului. Intr-un articol consacrat acestuia, autorul roman intreprinde o avizata analiza a diferitelor tipuri de actor care s-au succedat in ultimele decenii in teatrul romanesc. Mai intai a fost „Nobilul tip al actorilor de stil, personalitati actoricesti de o marime iesita din comun; ei au fost aievea eroi, regi, tirani, intriganti care cu picioarele stateau intepeniti in pamant, iar cu capul maturau stelele. Chiar fizicul lor era, si trebuie sa fie impoza...

Arta, din punctul lui de vedere, inseamna creatia de oameni si de viata. Creand oamenii vii, cu viata proprie, cu lume proprie, scriitorul se apropie de misterul eternitatii.Nu frumosul, o nascocire omeneasca, intereseaza in arta, ci pulsatia vietii.Cand ai reusit sa inchizi in cuvinte cateva clipe de viata adevarata, ai realizat o opera mai pretioasa decat toate frazele frumoase din lume.Precum nasterea, iubirea si moartea alcatuiesc enigmele cele mai legate de viata omeneasca, tot ele preocupa...

Perspectiva lui Rebreanu asupra teatrului se situeaza la aceleasi cote valorice. Teatrul, pentru el, trebuie sa reflecte „viata trecuta prin prisma sufletului.” De aceea, „drama inainte de a rezolva o problema, trebuie sa zugraveasca oameni adevarati.” De asemenea, teatrul trebuie sa fie „regenerator al omenirii”, o imbinare de „realism al inteligentei cu romantismul sufletului.”Liviu Rebreanu consemneaza cu bucurie faptul ca „In anii din urm...

Un fragment dintr-o convorbire cu Felix Aderca publicata in 1926 arata fara dubii ca Liviu Rebreanu a ales sa scrie in limba romana si sa devina mare scriitor al literaturii romane mai degraba sub presiunea fortelor interioare ce tin de abisul psihologic decat determinat de imprejurari exterioare. Alegerea a insemnat totodata un efort intens de automodelare caci prima incercare demiurgica e chiar luarea in stapanire a limbii sale materne. Sublinierile din pasajul urmator reliefeaza aspectele mul...

Liviu Rebreanu, prozatorul bolovanos, arid, non-stilist – cum era considerat de critica traditionala (Mihail Dragomirescu, Eugen Lovinescu, G. Calinescu) – pare astazi un scriitor, totusi, elaborat si cerebral, care isi supravegheaza expresia pana la limita artificiului (a si fost comparat cu Flaubert). Incontestabil, Adam si Eva este rezultanta unei meditatii transcendentale, motivata de o experienta trans-personala. Prin arta analitica de sondare a profunzimilor psihice, ilustrata...