Anul acesta gandurile mi-au lansat provocarea de a scrie proza. Povestea lui Iris si a lui Alex incepea sa prinda contur in mintea mea si imi era din ce in ce mai greu sa adorm. Am inceput sa scriu cateva pagini, apoi m-am oprit…si ce ar fi daca as mai scrie putin, macar cat sa imi eliberez din ganduri?! Am capatat rapid dependenta de dragoste, de suferinta, de povestea lor. Am inceput sa rad, sa plang, sa traiesc emotiile personajelor ca si cum ar fi fost ale mele si intr-un fel chiar er...