Spiritul romanesc e unic si cuprinde deopotriva ardelenismul, moldovenismul, muntenismul sau oricum s?ar numi particularismele din care se alcatuieste fizionomia sufleteasca a neamului nostru, cea mai unitara poate in toata lumea. Spiritul ardelean constituie numai o componenta a marelui duh romanesc, dar cea mai pretioasa si mai caracteristica. Nu spun aceasta dintr?o ieftina vanitate de ardelean. E aproape un loc comun constatarea ca ardelenii au o conceptie despre viata mai aspra, mai adanca, mai etica. De aceea scriitorii ardeleni apar mai preocupati de anumite probleme ale vietii decat de straluciri formale. Literatura lor e totdeauna o manifestare de etnicism in primul rand, bucurie si mandria de?a fi roman si de?a?si dovedi romanismul, o emulatie cu ceilalti de alte neamuri de pe acelasi pamant si din afara. Acestea nu impiedica pe cei talentati sa realizeze opere trainice, fundamentale pentru toata literatura noastra. Etnicismul nu e povara in opera de arta, ci un spor de originalitate. Imi place sa cred ca ardelenismul meu n?a fost un obstacol pentru implinirea operei mele si patrunderea ei in largi straturi romanesti. Poate chiar dimpotriva. (LIVIU REBREANU)

Regiunea granicereasca, stimulata mai mult decat altele de reformele imparatilor de la Viena, Maria Terezia si Iosif al II-lea, dintre anii 1740 si 1790, s-a ridicat inspre o anumita prosperitate, benefica deopotriva pentru cresterea nivelului de civilizatie si pentru coagularea ideilor de egalitate si libertate nationala ale romanilor. Fireste, au fost si drame sau chiar tragedii, precum revolta condusa de Tanase Todoran (1763), dar viata si-a urmat cursul, odata cu accentuarea miscarii pentru impunerea egalitatii romanilor si confesiunilor lor cu celelalte natiuni si confesiuni din Transilvania si pentru emanciparea de sub stapanirea straina. Marile lectii de istorie au fost trasate la 1848-1849 – cand romanii, inclusiv cei bistriteni si nasaudeni, au elaborat programul de modernizare a spatiului romanesc pentru cateva decenii bune –, la infiintarea ASTREI din 1861 (cu despartamintele sale), la fondarea Partidului National Roman (1869), la independenta de stat absoluta a Romaniei (1877), la proclamarea Regatului Romaniei (1881), la Memorandum (1892-1894) etc. O adevarata scoala de cultura si de eliberare nationala a fost liceul (azi Colegiul National) din Nasaud, cu a lui societate culturala a elevilor, intitulata "Virtus Romana Rediviva”, unde au studiat mari spirite ale neamului romanesc, in frunte cu George Cosbuc, Iacob Muresianu si Liviu Rebreanu. Dupa 1918, orasul Bistrita s-a ridicat mult ca centru romanesc. Urmasii marilor barbati care au facut Romania Intregita fac azi biblioteci, centre culturale, reviste, intre care si Rasunetul cultural. Ei, scriitorii, prin antologia Spiritul locului, gandita de Menut Maximinian, sfintesc locul cu verbul lor si ne conving mereu ca "la inceput a fost Cuvantul”. (IOAN-AUREL POP)

Marile figuri literare – Rebreanu, Cosbuc, Blaga –, dar si toata Istoria mare si puzderia de istorii marunte si deloc neinsemnate sunt aduse impreuna in carte pentru a da consistenta unei biografii comunitare. Vocile antologiei nu lasa in umbra nici un detaliu. Istorie, relief, literatura, obiceiuri, oameni de vaza, istorisiri sentimental-nostalgice valoreaza spiritul locului, adaugandu-i tuse si contururi inconfundabile.
Spuneam altadata ca locul si locuirea, atat de importante pentru cei ne-eliberati afectiv de "mitologia locului si a obarsiilor”, pot fi descrise, azi, abuziv, si ca handicapuri. Doar cei eliberati de ele ar fi echipati pentru intalnirea cu alta lume. Nu e de trecut cu vederea faptul ca globalizarea duce nu doar la miniaturizarea omului contemporan, ci si la ubicuizarea lui; insii viitorului vor fi perfect intersanjabili, vor putea fi mutati in orice loc/casa, in orice limba, caci apartenenta, se zice, va fi facultativa si fara valoare. Insa, cel putin deocamdata, Europa este alaturare si intrepatrundere de culturi nationale. Sa negi acest lucru prea devreme inseamna sa anulezi esenta insasi a Europei. Economicul nu are memorie si deci nu poate fi. Cultura, in schimb, este. Ea creste dimpreuna cu un loc, o limba, o istorie. Nu e intamplatoare inmultirea probelor de revenire, de intoarcere la reperele de obarsie pentru a nu rataci primejdios drumul. Niciodata nu au aparut atat de multe, de ambitioase lucrari monografice despre o comunitate sau alta care se descriu prin apartenenta la un loc anume.
Spiritul locului e o secventa din harta identitara romaneasca fara de care alcatuirea de ?inuturi si ?ari romanesti si-ar pierde din greutate si sens. Proba si multele raspunsuri care au venit in intampinarea generoasei idei lansate de Menut Maximinian. (IRINA PETRA?)

Societatea Scriitorilor din Bistrita?Nasaud a demarat proiectul "Spiritul locului” care se concretizeaza printr?o antologie. Ne propunem sa descoperim, impreuna cu colegii nostri, acel spatiu cu incarcatura afectiva pentru fiecare dintre noi, fie cel al nasterii, fie altele care ne dau energii pentru creatie, de unde ne tragem esenta fiintei spirituale concretizata mai apoi prin scris. Fara acea matrice spirituala a sufletului nu ai cum da forme scrisului, pentru ca mai apoi sa daruiesti cititorilor o literatura ce nu este opaca, care dupa ce a iesit din atelierul de creatie sa prinda aripi. Bistritenii va vor oferi o oglinda a plaiurilor natale. Am selectat, pe langa gandurile generatiilor actuale, si cateva randuri din mostenirea ce ne?au lasat?o inaintasii nostri, incepand cu Liviu Rebreanu, George Cosbuc si Andrei Muresanu. Privim locurile noastre natale si prin ochii oaspetilor nostri, nume sonore ce au consemnat in povesti tinutul nostru. De asemenea, am inclus si cateva date despre personalitati marcante ale tinuturilor noastre ce nu sunt neaparat preocupate de scris, dar care au contribuit la formarea identitatii romanesti. Suntem convinsi ca sunt si alte nume ce ar fi meritat sa fie in acest volum din diverse domenii, noi ne?am ocupat acum de arta. In special de literatura. Poate candva vom continua acest proiect.
Usa sufletului se deschide. Bine ati venit in Bistrita?Nasaud! (MENU? MAXIMINIAN)

CUPRINS

Ioan-Aurel Pop, Gand

Irina Petras, De unde esti de loc?
Menut Maximinian, Din ?inutul Bistrita-Nasaud (Argument)

EFIGII. LOCUIREA ESEN?IALA
     Andrei Muresanu, Bistrita, orasul Imnului National
       Desteapta-te, romane!
     Liviu Rebreanu, Cuibul Visurilor
     George Cosbuc, Scrisoare catre Hordou
     Ion Pop Reteganul, Amintirile unui scolar de altadata
     Vasile Fabian-Bob, Geografia tintirimului
     Veronica Micle, Poezii
     Vasile Gr. Borgovan, Amintiri din copilarie
     Iuliu Moisil, Excursiuni pe Somesul inghetat

CALATORI PE MELEAGURI BISTRI?ENE
     Alexandru Odobescu, Un spatiu atat de pitoresc
     Nicolae Iorga, Cetatea Ciceului
     Lucian Blaga, Adevaratul meu spatiu mioritic
     Tudor Vianu, Serbari la Nasaud
     Henri H. Stahl, Sate din granita Nasaudului
     Radu Petrescu, Doruri de-o clipa
     Nicolae Manolescu, Un Rebreanu mai mititel
     Jean Poncet, Bardul din satul minunilor
     Cornel Udrea, Nasaud: o tara

DINSPRE SCRIITORII LOCULUI:
NOSTALGII, STAMPE, EVOCARI
     I.
     Nicolae Bosbiciu, In fiecare zi imi ascund
       Printre batranii mei
     Tudor Catineanu, Ochiul lui Dumnezeu
     Vasile Ciherean, Sloiuri plutitoare
       Fantana in mers
       La dreapta muntelui
     Ben. Corlaciu, La Moliset, stejarul si-a regasit adevaratele lui radacini
     Vasile Dancu, Acest sat dintre aceste dealuri
     Emil Dreptate, Departate meleaguri
       Eu stiu o gara
     Gavril Istrate, Podul de la Nepos
     Vasile Lechintan, Miresmele satului copilariei mele
     Alexandru Cristian Milos, Prietenul Parc
     Alexandru Misiuga, Mitul Dracula in Romania
     Ion Moise, Pamantul
     Andrei Moldovan, Cuibul iluziilor
     Dumitru Munteanu, Lumina tiparului
     Luca Onul, Fiinta taranului roman
     Francisc Pacurariu, Model de convietuire frateasca
       Labirintul
     Gheorghe Ples, Maialul elevilor nasaudeni
     Dariu Pop, Crizanteme tarzii
     Valentin Raus, Matusa Teodosia
     Octavian Ruleanu, Puiul targului
     Radu Saplacan, Sarut cu dalta
       Ceremonie pe gresie
     Gavril Scridon, Feldru si feldrihanii
     Teodor Tanco, Va invit in muzeul Literei
     George ?ara, Mosteniri Culturale
     Ion Urcan, Limba romana, oglinda istorica a marginalitatii noastre ca popor
     Sever Ursa, Drumuri spre izvoare
     Lucian Valea, Doua poeme si un dialog
     Ana Zegrean, Colind peste timp
     II.
     Adriana-Rodica Barna, Lentile de contact
     Nicolae Baciut, Chintelnic – suflet in sufletul meu
     Emil Balai, Rodna Veche
       Langa vestigii
     Ioana Bradea, Cand pofta de cafea te satura mai indesat decat cafeaua insasi
     Constantina Raveca Buleu, O mica Mare Naratiune despre cel dintai loc al memoriei mele
     Mircea Gelu Buta, Amintiri fara glas
     Ion Buzasi, Salva si Salauta, nume cu sonoritati poetice
     Constantin Catalano, Muzeul Cosbuc si influenta sa asupra comunitatii hordouane
     Ioan Cioba, Varstele Steinigerului
     Elena M. Cimpan, Statuile Bistritei
     Pompei Cocean, Bistrita-Nasaud, un judet binecuvantat
     Dan Coman, Familii traditionale din Sangeorz
     Alin Cordos, Copacii vorbitori din padurea Codrisor
     Dorel Cosma, Brazii copilariei mele
     Cornel Cotutiu, ?i la Beclean romani de seama si-au lasat… urmele
     Icu Craciun, Lari-tele
     Melania Cuc, Sacru si sublunar la Archiud
     Mircea Darosi, Senin de Parva
     Vasile George Dancu, Viata ta, Copilaria mea
       Acesta este Runcul, satul care a visat ca pleaca in lume cu ajutorul cartilor
     Vasile Sebastian Dancu, Satul oamenilor de sticla
     Zorin Diaconescu, Salcuta
     David Dorian, Amintiri din Piata Maro
     Ana Dragu, Bistrita ATCG
     Macarie Dragoi (Episcop al Europei de Nord), Pastile copilariei
     Florica Dura, Legenda continua
     Vasile V. Filip, Intoarcerea acasa
     Dinu Flamand, Obsesia taramului de peste paduri
     Daniela Fulga, Mica teorie subiectiva despre orasul in care traiesc
     Leon-Iosif Grapini, Buricul pamantului
     Andrea H. Hedes, Cand vine toamna
     V. Leac, Cine era de fapt
     Cleopatra Lorintiu, Din amintiri
     Macavei Al. Macavei, A fi maierean
     Andrei Marga, De la capat, la Satu Nou
     Valentin Marica, Spirit si spiritualitate sau despre sufletul, puterea si frumusetea locului in care te-ai nascut
     Menut Maximinian, Copilul de apa
     Marin Malaicu-Hondrari, Prin padurile din Sangeorz-Bai
     Ioan Marginean, La Malut
     Alice Valeria Micu, Farame de Paradis
     Petru Adrian Mircea, Scrisori catre prieteni (fragment)
     Gheorghe Mizgan, Chemarile locului natal Spermezeu-Vale
     Gavril Moldovan, Holde sub zapezi
     Maxim (Iuliu-Marius) Morariu, A fi salauan astazi…
     Victoria Fatu Nalatiu, Calatorie intr-un spatiu mirific
     Iacob Naros, Ardelenismul ca o stare de spirit
     Ioana Nicolaie, Gradina paradisiaca din cel mai frumos loc din lume
     O. Nimigean, epitalam
       din strainatate
     Olimpiu Nusfelean, Locuri unde viata mea e importanta
     Maria Olteanu, Insemnari de duminica
     Adrian Onofreiu, Memoria tinutului graniceresc nasaudean la Nestor ?imon
     Veronica Osorheian, Casa cu Ociuc la poarta
     Florin Partene, La bai
     Liviu Paius, ?ara Nasaudului – unitate si diversitate etnoculturala si folclorica
     Alexandru Petria, Locul in care te intorci ca sa stii unde esti
     Veronica Petrut, Mereu te pot iubi...
     Ioan Pintea, Amintiri si fotografii
     Adrian Podaru, Loc de trecere-petrecere
     Aurel Podaru, Beclean pe Somes, spiritul locului
     Ovidiu Podaru, Duhul garii din Beclean
     Ovidiu Pojar, Universuri disparute
     Flore Pop, Viza verde spre Spiritul locului
     Damaschin Pop-Buia, Maierul meu, ba nu, al nostru!
     Mircea Prahase, Mirifica lume nasaudeana
     Virgil Ratiu, Lumina lampii
     Aurel Rau, Sentimentul spatiului (Josenii Bargaului)
     Dora Alina Romanescu, Pe creasta Dealului Mare
     Traian Parva Sasarman, Gabel
     Marcel Seserman (Mircea Malut), Malutul – un dar al Somesului?
     Ana Pop Sirbu, Alta fila rupta din Jurnal
     Adrian Suciu, Patria de lavanda
       Fotografii de la sfirsitul lumii
       De ce nu poarta ingerii ceasuri
     Irina Szasz, Un corcodus inflorit
     Ioan L. ?imon, Un taram al regasirii de sine si al renasterii spirituale
     Veronica ?tir, Teaca, coloana a lumii pe care se sprijina cerul
     Victor ?tir, Calvarul caii
     Flavia Teoc, Kyrie Lex
     Calin Teutisan, Miscarea literara – profilul unei comunitati culturale
     Dorin Tudoran, Drumurile reintoarcerilor sufletesti sunt greu de descifrat
     Alexandru Uiuiu, Feldru si casa parinteasca
     Alex Vasies, Micro-studiu afectiv
     Delia Velescu, Tipografia Nationala G. Matheiu
     ?tefan Vescari, Din lada cu amintiri
     Ion Vlad, Archiudul il visez adesea
     Cornelia Vlasin, Nunta in judetul Bistrita-Nasaud
     Gelu Vlasin, Poveste din Tranzbordare
     Niculae Vrasmas, Tasuleasa copilariei mele
     Ion Radu Zagreanu, Exercitii de nemurire la Malin

INVITA?I
     Radu Afrim, Copilarie pe anotimpuri
     Alexandru Catcauan, Toti marii oameni de cultura au fost la Festivalurile "Liviu Rebreanu”, "George Cosbuc” si "Marul de Aur”
     Dan Coman, Festivalul de poezie si muzica pune Bistrita intr-un loc aparte pe harta culturala a Romaniei
     Maxim Dumitras, "Poemele” sculptate dintr-o magura, dintr-o vale, din nori
     Alexandru Gavrilas, Muzeul, loc al trecutului stramosilor nostri
     Marcel Lupse, Puterea tamaduitoare a plantelor
     Ada Milea, Bistrita-Nasaud / E cel mai optimist nume de judet pe care-l aud
     Ioan Pintea, Raftul cu carti, cea mai frumoasa inventie a mintii umane
       "Eu m-am nascut intr-un sat in care taranii aveau biblioteci personale”
     Alexandru Pugna, Aparand valorile adevarate ale neamului ne aparam identitatea
     Gavril ?armure, Poezia e la Bistrita
     Cornelia Vlasin, De la documentele feudale si medievale la fondul pandemiei

PERSONALITA?I ALE JUDE?ULUI BISTRI?A-NASAUD
     Nicolae Balan (Mitropolit al Ardealului), Ardealul in fruntea bucuriei mele
     Gavriil Banulescu-Bodoni (Mitropolit al Kievului si al Basarabiei), Lucrator neobosit al viei lui Dumnezeu
     Miron Cristea (Primul Patriarh al Romaniei), Legea parintilor nostri
     Iuliu Hossu, Ne unim pe veci cu ?ara mama, Romania
     Sfantul Ierarh Pahomie de la Gledin
     Iacob Stamati, Mitropolit al Moldovei
     Atanasie Todoran, Martir, Mucenic, Sfant canonizat
       Balada lui Tanase Todoran
     Ion Oarcasu
     Constantin Pavel
     Iustin Iliesiu
     Ion Th. Ilea
     Maria Ivanescu
     Vasile Rebreanu
     Vasile Rebreanu
     Grigore Balan
     Alexandru Husar
     Zaharia Sangeorzan
     Vasile Scurtu
     Emil Bosca-Malin

ACADEMICIENII NASAUDENI
       Material realizat de Ioan Seni
Academicieni care au absolvit Gimnaziul Graniceresc
(Colegiul National "George Cosbuc”)
     Simeon Florea Marian
     Iuliu Moisil
     George Cosbuc
     Iulian Martian
     Virgil Sotropa
     Miron Cristea
     Iuliu Prodan
     Constantin C. Moisil
     Nicolae Balan
     Nicolae Draganu
     Liviu Rebreanu
     Emil Isac
     Augustin Vancea
     Leon Daniello
     Sever Pop
     Tiberiu Morariu
     Dumitru Protase

Academicieni care au absolvit ?coala Normala Nasaud
     Florian Porcius
     Grigore Silasi

Academicieni care au absolvit ?coala Triviala Nasaud si ?coala "Vasile Nascu” Nasaud
     Iacob Muresianu
     Tudor Draganu

Academicieni legati conjunctural sau familial de Nasaud
     Tiberiu Brediceanu
     Traian Ionascu
     Grigore C. Moisil
     Tudor Bugnariu

Academicieni legati conjunctural sau familial de judetul Bistrita-Nasaud
     Constantin Stamati
     Gavriil Pop
     Ion Creanga
     Gustav-Oswald Kisch
     Iuliu Hossu
     Mircea Ion Savul
     Lucian Blaga
     Gheorghe Silas
     Dorel Banabic