CV-ul de golan al lui Marius Albert Negut, situat in prelungirea cronologica a Jurnalului de copil, este, din orice unghi as incerca sa-l privesc, un real de autenticitate, o relatare uluitor de lucida a unei dure realitati post-decembriste. Discursul narativ, fara nici o urma de cosmetizare retroactiva, chiar si atunci cand face vorbire (de)spre realitati sociale dezonorante - suntem in Ferentari, nu in cartierul Primaverii - este punctat de insertii metatextuale de o induiosatoare nostalgie, d...