Am scris undeva ca Iulian Fruntasu parea pregatit de o autentica reinventare. Iata ca autorul paseste, intr-adevar, dincolo de granitele care i-au consolidat deja pozitia – ermetismul anarhist, imagismul bizantin, fantasmagoria savanta, alegorismul sentimental sau, pe scurt, eclectismul sau clasicizant – reconvertind toate aceste calitati lirice inspre mecanismele si dinamica prozei scurte. Prin indraznete deteritorializari etice, geopolitice si estetice cauta aceste povestiri sa ret...
