Toamna se asternuse, cuminte si stapana, peste intreaga asezare. Incepuse viermuiala de dinaintealungii hibernari, cea care scoate ursul din om, pentru a-i atarna blana la soare, pentru o ultimaoara. Toamna dezlegase limbile pamantului, vrejurile mari de fasole stateau acum atarnate peste tot, iesite parca din gura serpilor veninosi de peste an, dovlecii se rostogoleau inspre apus, impreuna cu soarele si norii, legumele explodasera si se scurgeau prin farfurii si pe fetele de masa, vinul fierbea...
