Cartea de fata, desi cronica fictiva a unor „amintiri imaginare”, are in spate un sfert de veac de interactiune cu tot ce inseamna, bun sau rau, natura umana, sursa de inspiratie din care a fost extrasa esenta multor intamplari si personaje. Langa acestea se afla si alte motive, fie istorice, fie legate de cotidian, ce intaresc convingerea ca autorul poate scrie aproape orice. Este, mai presus de toate, un volum la fel de eterogen ca omul Septimiu Pan, scris cu pasiune, sinceritate, ...
