„Vocea mea e cea a omului mediu, a unui fel de mostra sociala, barbatul tipic bucurestean de 40 de ani, oarecum educat, dar nu un intelectual, poate un proletar intelectual, caruia ii place si la mall, si la un joint cu baietii, senzualist, cum s-ar fi zis candva, mostenitor al socialismului si al tranzitiei capitaliste, oleaca vulgarel in raport cu standardele ridicole de distinctie, fara limbaj privat sau idiosincrazii extraordinare, comun deci, intru catva, desi stie ce-i aia aliteratie...
