In Ernesto Sábato am descoperit, nu de prea mult timp, unul dintre cele mai uluitoare destine ale vreunui scriitor. Nascut in 1911 in Argentina, dintr-o familie de imigranti italieni, creste in La Plata si Buenos Aires, isi ia doctoratul in fizica si asista in Franta, in Laboratorul lui Pierre si Marie Curie la prima fisiune din istoria atomului. In micuta sa carte de memorii, Inainte de tacere, povesteste despre socul acestei experiente, care l-a facut sa abandoneze stiinta, despre dezamagirea suferita de el, tanarul "antifascist”, la aflarea masacrelor staliniste, precum si despre cum e sa afli ca doua-trei pagini smulse dintr-un roman de-al tau au alinat suferinta unui puscarias care le citise pe ascuns pana le invatase pe dinafara. Aceasta este, deci, intensitatea la care a trait Sábato; din aceste trairi se nasc deopotriva romanele sale apocaliptice - Tunelul, Despre eroi si morminte si Abaddon, extreminatorul, si Eseurile…