Descriere - Si tu poti lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limba, comunicare si literatura romana - Miorita Baciu Got

Si tu poti lua 10 la BAC! este o carte pentru toti absolventii de liceu care vor sa fie siguri de succesul la proba scrisa de limba si literatura romana a examenului de bacalaureat.

Veti gasi aici:

- precizari metodologice, recomandari si fise recapitulative care respecta intru totul noua programa pentru examenul de bacalaureat 2014;
- modele de analiza pe text si subiecte rezolvate pentru probade evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana;
- sinteze privind toate continuturile de literatura romana si modele de eseuri structurate pornind de la texte care acopera in mare masura plaja manualelor alternative;
- rezolvarea tuturor variantelor de subiecte din anul 2013;
- bareme detaliate;
- o paleta larga de subiecte rezolvate pentru examenul de bacalaureat 2014, in acord cu modelele oferite de Centrul National de Evaluare si Examinare.

Si tu poti lua 10 la BAC!
Mult succes!


Si tu poti lua 10 la BAC!
Ghid complet pentru probele de limba, comunicare si literatura romana
MIORITA BACIU GOT isi obtine doctoratul in filologie in 1982, cu teza Argoul romanesc. Activeaza ca inspector general de limba si literatura romana in Ministerul Educatiei in perioada 1990-2007, iar din anul 1995 este presedinta Secretariatului National al Invatamantului Catolic din Romania. Preda in invatamantul liceal si universitar, fiind autoarea unui important numar de manuale scolare, carti cu profil didactic, cursuri universitare si articole de specialitate. Isi face debutul literar in 1996, cu volumul de versuri Polenul clipei (cu o prefata de Cezar Baltag), iar in 2013 publica Istoria unui destin confiscat. Tatal meu, martirul nestiut Viorel Baciu (cu o prefata de Vladimir Tismaneanu). De-a lungul bogatei sale cariere didactice, Miorita Baciu Got a organizat numeroase conferinte si seminare de formare, reprezentand invatamantul romanesc in majoritatea tarilor Europei, in India si in Brazilia.
RODICA LUNGU preda limba si literatura romana la Colegiul National "Gheorghe Lazar" din Sibiu. Intre anii 1997 si 2010 este inspector de specialitate la Inspectoratul Scolar Judetean Sibiu, fiind membra in Comisia nationala de limba si literatura romana si in grupul de lucru pentru elaborarea programelor scolare de specialitate. In calitate de formator, mentor si expert evaluator pentru lectii AeL si manuale scolare, participa cu lucrari stiintifice la simpozioane nationale, colocvii internationale si proiecte transfrontaliere. Este coautoare a mai multe manuale de literatura universala pentru liceu si auxiliare didactice.
IOANA EMANUELA DANETIU este profesor de limba si literatura romana la Colegiul National "Octavian Goga" din Sibiu. In perioada 2002-2010 ocupa functia de director al Liceului Teoretic "Constantin Noica" din Sibiu, iar incepand cu anul 2010 activeaza ca inspector de limba si literatura romana la Inspectoratul Scolar Judetean Sibiu. Este abilitata ca profesor metodist, mentor si formator, fiind coautoare a unor manuale scolare de literatura universala pentru liceu si auxiliare didactice.
Cuprins
Cuvant inainte 7
1. Proba de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala
in limba romana
1. PRECIZARI METODOLOGICE 11
2. STRUCTURA SUBIECTELOR PENTRU PROBA A DE EVALUARE A COMPETENTELOR DE COMUNICARE ORALA IN LIMBA ROMANA .. 11
3. RECOMAN DARI PENTRU SUSTIN EREA CU SUCCES A PROBEI A DE EVALUARE A COMPETENTELOR DE COMUNICARE
ORALA IN LIMBA ROMANA 12
3.1. Componenta verbala 13
3.2. Componenta paraverbala 13
3.3. Componenta nonverbala 14
II. Fise recapitulative pentru portofoliul candidatului - proba orala
1. COMUNICAREA ORALA SI SCRISA 15
1.1. Situatia de comunicare.
Elemente si functii 15
1.2. Scopurile comunicarii.
Tipologia situatiilor
de comunicare verbala 20
2. TEXTUL. TIPURI DE TEXTE 22
2.1. Cuvantul si enuntul.
Textul si contextul 22
2.2. Textul literar si textul nonliterar.
Texte de granita 23
2.3. Particularitati de structura
si de compozitie ale diferitelor
tipuri de texte 24
2.3.1. Textul informativ 25
2.3.2. Textul argumentativ 25
2.3.3. Textul narativ 27
2.3.4. Textul descriptiv 28
3. STILUL. STILURI SUPRAINDIVIDUALE,
STILURI INDIVIDUALE 30
3.1. Stilurile supraindividuale 30
3.2. Calitatile generale ale stilului 30
3.3. Stilurile individuale 31
3.4. Calitatile particulare ale stilului 31
4. STILURILE FUNCTIONALE.
CONVENTII SPECIFICE 32
4.1. Stilul stiintific
(tehnico-stiintific) 32
4.2. Stilul oficial
(juridic-administrativ) 33
4.3. Stilul publicistic 34
4.4. Stilul colocvial/familiar 35
4.5. Stilul beletristic/ artistic 36
5. REGISTRELE STILISTICE   37
5.1. Registrele stilistice generale 37
5.2. Registrele stilistice particulare 39
III. Modele rezolvate de subiecte
pentru proba orala - 2014
MODELU L 1 (TEXT STIINTIFIC)    40
MODELU L 2 (TEXT LEGISLATIV) 42
MODELU L 3 (TEXT PUBLICISTIC)    43
MODELUL4 (TEXTCOLOCVIAL) 45
MODELU L 5 (TEXT LITERARjBELETRISTIC) 47
IV. Fise recapitulative pentru portofoliul candidatului - proba scrisa
STRUCTURA SUBIECTELOR PENTRU
PROBA SCRISA LA LIMBA
SI LITERATURA ROMANA 49
1. OPERA LITERARA 49
2. ELEMENTE DE STRUCTURARE
A UNIVERSU LUI FICTIONAL 50
5
2.1. Teme si motive literare 50
2.2. Viziune artistica, viziune despre
lume. Idee si mesaj artistic 51
2.3. Imaginea artistica 52
2.4. Simbolul artistic 53
2.5. Compozitie si structura 53
2.6. Moduri de expunere
in opera literara 55
2.7. Repere spatiale si temporale 57
2.8. Repere strategice ale textului:
titlul, incipitul, finalul. 59
2.9. Repere stilistice ale textului:
figuri de stil 61
2.9.1. Figuri de sunet/ de nivel
fonetic (metaplasme) 61
2.9.2. Figuri de constructiei
de nivel sintactic (metataxe) 62
2.9.3. Figuri semanticei
de nivellexico-semantic
(metasememe/tropi) 63
2.9.4. Figuri de gandire/ de nivelul viziunii artistice (metalogisme) .. 67
2.9.5. Figuri de adresare 69
2.10. Repere prozodice ale textului 70
3. ELEMENTE DE STRUCTURARE
A OPEREI LITERARE 72
3.1. Curente literare 72
3.1.1. Romantismul 72
3.1.2. Realismul 74
3.1.3. Simbolismul. 75
3.1.4. Modemismul 76
3.1.5. Traditionalismul 78
3.1.6. Avangardismul 79
3.1.7. Neomodemismul 80
3.1.8. Postmodemismul 81
3.2. Genul epic. Elemente structurale
in creatia epica 83
3.2.1. Naratiunea.
Tipologia textelor narative 83
3.2.2. Naratorul.
Tipologia naratorului 84
3.2.3. Perspectiva narativa 85
6
3.2.4. Perspective temporale.
Ordine narativa 86
3.2.5. Modurile de narare.
Stil direct, stil indirect
si indirect liber 87
3.2.6. Personajul. Portretul literar. Procedee si mijloace
de caracterizare 88
3.2.7. Constructia subiectului
in opera epica 91
3.2.8. Specii ale genului epic 93
3.2.9. Genul epic.
Modele de eseuri structurate ..... 99
3.3. Genul dramatic.
Elemente structurale
in creatia dramatica 111
3.3.1. Opera dramatica.
Discursul dramatic 112
3.3.2. Actiunea dramatica.
Constructia subiectului 112
3.3.3. Limbaje scenice
in teatrul clasic si
in teatrul modem 113
3.3.4. Specii ale genului
dramatic 114
3.3.5. Genul dramatic.
Modele de eseuri structurate .... 116
3.4. Genul liric. Elemente structurale
in creatia lirica 121
3.4.1. Universul poetic.
Viziunea poetica 122
3.4.2. Structurarea
textului poetic 122
3.4.3. Instantele
comunicarii lirice 123
3.4.4. Particularitati
ale limbajului poetic 124
3.4.5. Lirism subiectiv,
lirism obiectiv, lirism narativ.
Tipuri de discurs liric 125
3.4.6. Specii ale genului liric 127
3.4.7. Genul liric.
Modele de eseuri structurate .... 128
V. Modele rezolvate de subiecte pentru proba scrisa - 2014
1. SUBIECTE SI SUGESTII DE REZOLVARE-
SESIUNILE IULIE, AUGUST, 2013 138
Subiecte 138
Sugestii de rezolvare 151
2. MODELE DE SUBIECTE PROPUSE
DE CNEE, 2014 175
Modelul1 175
Modelu12 177
Bareme 178
Modelul1 178
Modelul 2 181
Sugestii de rezolvare 182
Modelul 1 182
Modelul 2 186
3. PROPUNERI DE SUBIEGE 190
Varianta 1 190
Varianta 2 193
Varianta 3 194
Varianta 4 196
Varianta 5 197
Varianta 6 198
Varianta 7 200
Varianta 8 201
Varianta 9 203
Varianta 10 204
Varianta 11 206
Varianta 12 207
Varianta 13 208
Varianta 14 209
Varianta 15 211
4. SUGESTII DE REZOLVARE. 213
Varianta 1 213
Varianta 2 217
Varianta 3 221
Varianta 4 225
Varianta 5 229
Varianta 6 232
Varianta 7 236
Varianta 8 240
Varianta 9 244
Varianta 10 248
Varianta 11 252
Varianta 12 256
Varianta 13 260
Varianta 14 264
Varianta 15 269
7
Cuvant inainte

Gratie manierei inovatoare in care este conceputa, lucrarea de fata le ofera elevilor din invatamantulliceal- in special celor din clasele terminale - sansa de a-si consolida competentele de baza si de a-si dezvolta competentele specifice care le vor asigura succesul la examenul de bacalaureat.
Prin structura si continut, cartea respecta intru totul noua programa pentru examenul de bacalaureat, incluzand in sectiunea de sistematizari teoretice si o serie de concepte operationale suplimentare, destinate absolventilor filierei teoretice, profilul uman, sau ai filierei vocationale, profilul pedagogic. Diferentierea intre profiluri a fost de asemenea avuta in vedere in structurarea variantelor cu modele de rezolvare, in acord cu modelele de subiecte oferite de Centrul National de Evaluare si Examinare. Un element de noutate al lucrarii este si faptul ca ofera mai multe modalitati de abordare si de rezolvare a unui subiect, avand ca suport texte literare diferite, asa incat sa fie acoperita, in cat mai mare masura, plaja manualelor alternative.
Prima parte a lucrarii contine precizarile necesare cu privire la proba de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana, structura subiectelor de acest tip si recomandari pentru sustinerea cu succes a probei A de evaluare a competentelor de comunicare orala. Fisele recapitulative pentru portofoliul candidatului ii familiarizeaza pe elevi cu problemele de limba, de teorie a comunicarii orale si scrise, fiind un suport informational necesar pentru intelegerea logica a demersului analitic pe text. Un set de exemplificari, variante rezolvate si aplicatii incheie in mod practic prima sectiune a cartii.
Lucrarea acorda o importanta sporita probei scrise de limba si literatura romana, prin precizarile metodologice si structura subiectelor. Fisele recapitulative pentru portofoliul candidatului au in vedere continuturile de literatura romana prevazute in programa actuala pentru examenul de bacalaureat: opera literara si varii elemente de structurare a universului fictional, elemente de structurare a operei literare - curente literare, genuri si specii literare -, elemente structurale in creatia lirica/ epica/ dramatica, modele de eseuri structurate.
Partea a treia a lucrarii cuprinde rezolvarea tuturor variantelor de subiecte din anul 2013, propunand in acelasi timp o paleta larga de modele de subiecte pentru proba scrisa de limba si literatura romana a examenului de bacalaureat 2014. Exersand temeinic pe baza structurilor date, candidatii vor obtine cu siguranta succesul la examenul de maturitate.
Si tu poti lua 10 la BAC! Succes!
Autoarele
9
1. Proba de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana
1. PRECIZARI METODOLOGICE
Examenul de bacalaureat, organizat in conformitate cu prevederile Ordinului nr. 4923/ 29.08.2013, emis de MECT, include proba A de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana. Stabilirea nivelului de competenta lingvistica in procesul de receptare si de producere a mesajului, cu valorificarea achizitiilor dobandite la disciplina limba si literatura romana, se realizeaza pe baza unei grile care vizeaza cinci competente:
- intelegerea textului;
- exprimarea si argumentarea unui punct de vedere;
- organizarea discursului;
- adaptarea la situatia de comunicare;
- utilizarea limbii literare.
Aceste competente sunt detaliate in grila prin descriptori calitativi, organizati in mod
progresiv, care permit o evaluare globala pe trei niveluri de competenta:
- utilizator mediu- nivel reprezentand independenta in comunicare;
- utilizator avansat- nivel reprezentand experienta in actul comunicarii;
- utilizator experimentat- nivel reprezentand excelenta competentelor de comunicare orala.
In urma prezentarii la proba orala A, candidatii vor primi un Certificat de competenta insotit de un supliment descriptiv, completat pe baza grilei standardizate a descriptorilor calitativi.
2. STRUCTURA SUBIECTELOR PENTRU PROBA A DE EVALUARE
A COMPETENTELOR DE COMUNICARE ORALA IN UMBA ROMANA
Subiectele pentru proba A sunt elaborate de Centrul National de Evaluare si Examinare si vor avea un grad de complexitate care sa permita tratarea integrala in 10-15 minute. Textele-suport selectate pentru biletele de examen au o mare diversitate, constituind decupaje semnificative de 175-250 de cuvinte, la prima vedere. Fragmentele pot fi selectate din texte fictionale(literare) sau nonfictionale(text argumentativ, epistolar, memorialistic, eseistic, juridic-administrativ, jurnalistic, stiintific etc.).
Textul-suport este insotit de itemi semiobiectivi de tipul intrebarilor structurate.
11
- Primul item vizeaza situatia de comunicare (elementele situatiei de comunicare, scopurile comunicarii, tipul de text si organizare specifica, incadrare intr-un stil functional, elemente de continut, mesajul global etc.).
- Al doilea item este centrat pe probarea competentei de exprimare si argumentare a unei opinii personale, cu referire la tema/mesajul textului sau la o idee enuntata in text, ca in modelele care urmeaza.
Modelul 2014 (CNEE)
Citeste textul cu voce tare.
In fiecare an, aceeasi dramoleia - cel putin pentru mine: ies greu din timpul sarbatorilor si intru si mai anevoie in cel al vietii de zi cu zi. Nu-mi place, recunosc, rutina cotidiana. Mi-as dori cu adevarat sa fie Craciunul in fiecare zi. Stiu ca nu se poate [ ... I. Din pacate, am constatat un lucru foarte grav despre mine: nu stiu sa traiesc timpul obisnuiiului ... Vin dintr-o familie intr-un fel fericita, in care rutina era exilata. Membrii ei au avut norocul sa faca lucruri creative si, in mare parte, cam ce-au vrut. Nu au fost obligati sa aiba un program fix [. .. I. Ca atare, valorile pe care mi le-au inculcat nu erau, nici pe departe, cele ale linguselii, ale obedientei, ale facutului frumos in fata unei autoritati ... [ ... I E mult mai simplu sa faci fata bucuriei si stralucirii decat cotidianului mediocru.
De Craciun trebuie sa fii mai bun, sa daruiesii; dar asta, in ceea ce ma priveste, pare mai apetisant decat sa fii mereu egal cu tine insuti, sa-ti .indeplinesii sarcinile", oricare ar fi ele. Mi se pare mult mai complicat sa faci fata obisnuiiului decat extraordinarului. Mi se pare mult mai greu sa te comporti ca de Craciun chiar si in zilele anoste in care nu faci decat sa completezi niste hartii, sa platesti ceva facturi si sa umpli sacose cu mancare. Cine reuseste sa-si faca datoria, ca si cum ar fi mereu sarbatoare, e un ... winner.
(Iaromira Popovici, Treceri si desprinderi, in Dilema veche)
1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?
b. Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Mentioneaza doua caracteristici formale/ de continut. Ce particularitati de limbaj se pot identifica in textul de mai sus?
c. Ce elemente de continut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
2. Care este opinia ta despre efectele rutinei asupra vietii cotidiene? Sustine cu argumente opinia pe care o enunti.
3. RECOMANDARI PENTRU SUSTINEREA CU SUCCES A PROBEI A
DE EVALUARE A COMPETENTELOR DE COMUNICARE ORALA IN UMBA ROMANA
- Proba de certificare a competentelor lingvistice de comunicare in limba romana are urmatoarele caracteristici:
- comunicare orala, verbala, directa;
12
- comunicare interpersonala preponderent unidirectionata (comunicarea bidirectionata apare, de obicei, ca secventa finala, cand evaluatorii intra in dialog cu candidatul); - comunicare oficiala (ascendenta), instrumentala (scopul explicit este evaluarea competentelor lingvistice ale candidatilor).
- Avand in vedere aceste tipologii, candidatii trebuie sa-si adecveze tinuta, comportamentul si discursul la contextul situatiei de comunicare.
3.1. Componenta verbala
Pregatirea raspunsului incepe cu o lectura rapida, de orientare, pe baza careia sunt identificate elementele de continut si mesajul global al textului. Lectura lineara pe axa orizontala (stratul de suprafata al textului) este urmata de o lectura transversala, pe axa verticala (nivelurile de profunzime), menita sa evidentieze categorii logiceomogene (repere temporale / spatiale /informatii despre autor / narator / persoane / personaje / actiuni etc.) si structuri textuale(cuvintele-cheie, serii lexicale, campuri semantice, retele stilistico-textuale).
Planul-suport al expuneriiva fi structurat pe itemii asociati textului, alcatuit sistematic, cu numerotarea subdiviziunilor / argumentelor / exemplelor, facilitand astfel reperarea oricarei informatii in cursul dialogului cu care se incheie examinarea.
Proba orala sustinuta in cadrul examenului de bacalaureat include trei experiente de comunicare:
- expunerea(fara oponent), constand in interventia orala bazata pe tehnica raspunsului pregatit - forma de discurs ce angajeaza explicit personalitatea emitatorului, informatia sa culturala si sistemul sau de valori;
- discursul,forma cea mai complexa a monologului, care presupune formularea, argumentarea si sustinerea unei opinii personale/ a unor idei inedite, pornind de la interpretari personale ale textului-suport, prin raportare la propria sensibilitate, experienta de viata si de lectura;
- dialogul,prin care evaluatorii urmaresc clarificarea unor notiuni/idei/ asertiuni prezente in expunere, capacitatea de adaptare a candidatului la situatia de comunicare, precum si stabilirea exacta a nivelului de competenta lingvistica.
Situarea discursului oral al candidatului pe ultimul palier, cel de "utilizator experimentat", presupune:
- lexic adecvat tipului de text comentat si contextului comunicarii;
- sintaxa caracterizata prin structurare logica si coeziune sintactica (consecventa utilizarii timpurilor verbale, a persoanelor gramaticale etc.);
- coerenta semantica: idei clare, enunturi convingatoare, argumente valide;
- identitate stilistica: expresivitatea limbajului, personalizarea discursului.
3.2. Componenta paraverbala
Comunicarea paraverbala se actualizeaza la nivel suprasegmental, in raport cu comunicarea verbala, fiind un factor esential in personalizarea discursului si in transmiterea eficienta a mesajului. De aceea, componenta paraverbala trebuie adecvata discursului oral si situatiei de comunicare, tinand cont de urmatoarele aspecte:
13
- vocea va avea o intonatie expresiva, in acord cu fluxul ideilor; timbrul si inflexiunile vocii vor nuanta mesajul, tonul si volumul fiind adecvate contextului;
- ritmul vorbirii nu trebuie sa fie monoton, ci sa marcheze ideile formulate; schimbarile de ritm semnaleaza trecerea la alta secventa discursiva, iar pauzele expresive au rolul de a potenta semnificatia mesajului;
- dictia va fi atent controlata, prin articularea corecta a tuturor sunetelor si prin accentuarea cu rol expresiva cuvintelor-cheie.
3.3. Componenta nonverbaLa
Limbajul nonverbal (limbajul corpului) intregeste firesc mesajul transmis in comunicarea directa, fiind caracterizat prin:
- tinut a adecvata contextului (tinuta semiprotocolara, de o eleganta discreta: taior /sacou si cravata);
- postura corecta, respectand normele clasice ale politetii; atitudine degajata, cooperanta;
- expresia fetei: interesata, concentrata, fara crispari, privire deschisa, contact vizual moderat, suras discret, exprimand disponibilitatea spre dialog;
- gestica subliniaza semnificatiile mesajului verbal (gesturile de reglaj dirijeaza si intretin comunicarea).
Reunirea celor trei paliere de comunicare - verbala, paraverbala si nonverbala - favorizeaza operationalizarea comunicarii, contribuind la excelenta discursului oral.
14
II. Fise recapituLative pentru portofoLiuL candidatuLui - proba oraLa
1. COMUNICAREA ORALA SI SCRISA
1.1. Situatia de comunicare. ELemente si functii
Comunicarea lingvistica (verbala) este definita ca proces de transmitere si, implicit, de receptare a unui mesaj, exprimat prin limbajul articulat care se intemeiaza pe codul conventional al limbii. Reprezentand principalul mod de a fi in lume al omului si al lumii de a exista ca societate, comunicarea interpersonala poate fi bilaterala (unidirectionata) sau multilaterala (multidirectionata), realizandu-se prin viu grai sau prin scris. Spre deosebire de comunicarea scrisa, care apeleaza la resurse verbale si grafice pentru codificarea informatiei, comunicarea orala adauga mijloacelor lingvistice modalitati paraverbale (intonatie, accente afective, pauze expresive, ritm etc.) si nonverbale (gestica, mimica, focalizarea privirii etc.). Un mod particular de a comunica idei, reprezentari, sentimente este comunicarea artistica, forma specifica de transmitere a mesajului artistic de la creator la receptor prin intermediul operei de arta. Aceasta poate fi transmisa pe cale orala (creatia populara) sau scrisa (literatura culta). Toate aceste forme de comunicare sunt insa dublu determinate de factori intrinseci/ structurali si de factori externi! circumstantiali ce constituie elementele situatiei de comunicare.
Modelul functional conceput de catre Roman Jakobson (1963) insumeaza sase elemente: emitatorul (locutorul), destinatarul (receptorul, interlocutorul), mesajul, codul, contactul (canalul), contextul (circumstantele si referentul). Acestea au caracteristicile urmatoare.
1) EMITATORUL, actant in procesul comunicarii, este cel care produce mesajul prin codificarea unei informatii. De obicei, emitatorul este si sursa mesajului, dar, in anumite situatii, cele doua pozitionari fata de informatia transmisa se disociaza (situatia purtatorului de cuvant, de exemplu, sau, in opera literara, a personajului-narator de tip mesager, ori situatia actorului - emitator al replicilor dramatice a caror sursa este autorul dramatic) .
- In situatia comunicarii uzuale/instrumentale(nonartistice), emitatorul joaca rolul principal, atat ca locutor in cursul unui dialogi monolog oral, cat si ca autor al unui mesaj scris. Emitatorul este de cele mai multe ori individual, dar poate fi si colectiv (de pilda, DOOM2, publicat in 2005 sub egida Academiei Romane, a fost elaborat de un colectiv de lingvisti de la Institutul de lingvistica "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" din Bucuresti). In cazul textelor legislative si al altor documente oficiale, emitatorul nu este o persoana fizica, ci o persoana juridica - institutia abilitata sa emita legi, ordine, regulamente, metodologii, prevederi, rapoarte, analize statistice oficiale etc. De exemplu, emitatorul Legii educatiei nationale nr. 1/2011 este Parlamentul Romaniei.
15
- In cazul comunicarii artistice,identificarea emitatorului are in vedere pozitionarea in raport cu textul operei literare, astfel incat se diferentiaza:
- emitatorul real, extratextual- autorul':
- emitatorul fictional, intratextual:
- naratorul,emitator al seriei de evenimente, "vocea" care nareaza, subiect al enuntarii (Julia Kristeva)/personajul, actant al intamplarilor narate, dar si emitator al unor replici formulate in stil direct; atat naratorul, cat si personajele (sau personajul-narator in proza subiectiva/naratiunea homodiegetica) sunt instante narative definitorii pentru opera epica;
- personajele dramatice(instantele comunicarii teatrale), intruchipate scenic de catre actori;
- eul liric,in ipostaze diverse - instanta a comunicarii lirice, construct textual specific discursului liric, eul rostitor, distinct de poetul care a scris poezia.
2) RECEPTORUL este cel care primeste mesajul si il decodeaza, avand un rol complementar celui de emitator. In majoritatea situatiilor de comunicare, receptorul este si destinatarul mesajului. Disocierea celor doua roluri poate aparea insa in situatii precum medierea.
- In conversatia cotidiana,colocutorii au, alternativ, rolul de emitator si de receptor.
- Situatia de comunicare scrisa,oficiala presupune un aspect particular in cazul textelor legislative, care au receptori multipli:
- RECEPTORUL PRIM este o persoana juridica - institutiile, structurile administrative, organismele etc., obligate sa aplice prevederile formulate in legei ordin etc.;
- RECEPTORUL SECUND este persoana fizica specializata (juristi, avocati, judecatori) care interpreteaza legea in "litera si spiritul" ei;
- RECEPTORUL TERT persoana fizica nespecializata, care se informeaza asupra prevederilor
legale in vigoare, citind, de pilda, Monitorul oficial. - In raport cu opera literara,receptorul poate fi: - real, extratextual -lectoruF sau spectatorul;
- intratextual, proiectat explicit in text (naratarul / tu-ulliric)prin marci lexico-grama-
ticale ale adresarii directe (persoana a II-a, singular sau plural, a verbelor, pronumelor sau adjectivelor pronominale posesive, prin substantive/ grupuri nominale in cazul vocativ etc., ca in secventele: - Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb;

O carte pentru buzunar - Tudor Arghezi, Cuvant; Voi cresteti dragii mei, sanatosi/Voinici, zglobii, cu voie buna - Tudor Arghezi, De-a v-ati ascuns).
1. Autorul concret este creatorul real al operei, personalitate cu o biografie cunoscuta, cu anumite trasaturi psihofizice, eul empiric.
Autorul abstract (in The Rhetoric of Fiction, Wayne C. Booth il numeste autor implicit si al doilea eu) este creatorul imaginarului artistic, scriitorul cu o viziune originala despre lume si om, care isi construieste universul fictional pe baza unor idei si reprezentari filozofice, a unor principii estetice.
2. Cititorul concret este lectorul real al operei, receptor al universului artistic (destinatar extern - Maria Corti, Principiile comunicarii literare).
Cititorul abstract este lectorul potential, privit ca functie, nu ca persoana, destinatarul spre care scriitorul isi orienteaza ideile, mesajul.


Autori: Rodica Lungu, Ioana Danetiu, Miorita Baciu Got
Format: 15x22,5 cm
An aparitie: 2014
Pagini: 276