Curtenii unui rege puternic, slugarnici si (aparent) orbiti de pretinsa stralucire a acestuia, discutau cu aprindere despre frumusetea camasii lui bogate, pe care ei (parca) o si vedeau.Pe cand discutia era in toi, aparu un copil din casa despotului care, auzind cele ce se spuneau, cu inocenta varstei si fara a se lasa sugestionat de inchipuiri, rosti cu adanca mirare: „Dar regele nici n‑are camasa!“Tot asa, multi dintre noi am ramas in privinta justitiei cu imaginea traditionala a...