Descriere - Utilizarea automatelor programabile in controlul proceselor

Obiectivul principal al lucrrii este acela de a permite cititorului s se familiarizeze cu aspectele hardware si software, in contextul utilizrii automatelor programabile in controlul proceselor industriale. Ea este destinat inginerilor automatisti, care au o bun pregtire in domeniul hardware si software, care doresc abordarea intr-o manier structurat a programrii aplicatiilor utilizand automate programabile. Domeniul abordat este o disciplin nou, aflat in plin dezvoltare, cu limite destul de vag definite si pentru care nu exist lucrri, care s trateze in mod exhaustiv subiectul. Cunoasterea structurii hardware si mai ales a modului de executie a unui program pe un automat programabil, pe lang bazele programrii structurate a acestora, sunt lucruri importante pentru un inginer automatist. Fiecare capitol este insotit, in afara consideratiilor teoretice de unul sau mai multe studii de caz, care sunt probleme rezolvate conform indicatiilor continute in acel capitol. Aceste studii de caz ofer cititorului cadrul necesar pentru intelegerea conceptelor prezentate, precum si un ghid pentru dezvoltarea de programe proprii.



Cuprins :

1.  Sisteme de informatica tehnica

1.1. Partea operativa si partea de comanda a unei automatizari

1.2. Tehnologii utilizate pentru realizarea unei automatizari

1.3. Elemente de actionare

1.3.1. Elemente de actionare electrice

1.3.2. Elemente de actionare si preactionare pneumatice si hidraulice

1.4. Traductoare

 

2.  Reprezentarea numerelor in automatele programabile

2.1. Introducere

2.2. Sisteme de numeratie

2.3. Reprezentarea numerelor intregi

2.4. Reprezentarea numerelor reale

2.5. Reprezentarea datelor in automatele programabile

2.6. Probleme propuse

 

3.  Automatele vectoriale

3.1. Principiul de functionare al automatelor vectoriale

3.1.1. Introducere

3.1.2. Structura si modul de functionare al automatelor vectoriale

3.1.3. Timpii de raspuns la informatii de intrare

3.1.4. Module ale automatelor programabile

3.1.4.1. Module de intrari binare

3.1.4.2. Module de iesiri binare

3.1.4.3. Module de intrari analogice

3.1.4.4. Module de iesiri analogice

3.1.4.5. Module de intrari/iesiri in impulsuri

3.1.4.6. Module speciale

 

4.  Limbaje de programare pentru automatele vectoriale

4.1. Introducere

4.2. Limbajul IL (Instruction List) sau STL (STatement List)

4.2.1. Introducere

4.2.2. Operatori in IL

4.2.3. Lucrul cu stiva in STL

4.2.4. Studiu de caz

4.2.5. Probleme propuse

4.3. Limbajul ST (Structured Text)

4.3.1. Introducere

4.3.2. Instructiunea de atribuire

4.3.3. Instructiuni de selectie

4.3.3.1. Instructiunea de decizie

4.3.3.2. Instructiunea de selectie multipla

4.3.4. Instructiuni repetitive

4.3.4.1. Instructiunea FOR

4.3.4.2. Instructiunea de REPEAT

4.3.4.3. Instructiunea de WHILE

4.3.5. Instructiunea EXIT

4.3.6. Instructiunea CONTINUE

4.3.7. Studiu de caz

4.3.8. Probleme propuse

4.4. Limbajul LAD (Ladder Diagram)

4.4.1. Introducere

4.4.2. Componentele de baza ale limbajului

4.4.3. Utilizarea releelor interne

4.4.4. Executia programelor in LAD

4.4.4.1. Generare de impulsuri

4.4.4.2. Bistabile

4.4.5. Reguli de programare in adder Diagram (LAD)

4.4.6. Studiu de caz

4.4.7. Probleme propuse

4.5. Limbajul FBD (Function Block Diagram)

4.5.1. Introducere

4.5.2. Blocuri standard

4.5.2.1. Blocuri logice

4.5.2.2. Blocuri matematice

4.5.2.3. Blocuri de comparare

4.5.2.4. Blocuri de transfer

4.5.3. Blocuri speciale

4.5.3.1. Blocuri bistabile

4.5.3.2. Contoare

4.5.3.3. Contoare de mare viteza

4.5.3.4. Blocuri de generare de impulsuri

4.5.3.5. Timere

4.5.3.6. Secventiatoare (Drum Controller)

4.5.3.7. Blocuri generatoare de impulsuri

4.5.4. Studiu de caz

4.5.5. Probleme propuse

4.6. Limbajul SFC (Sequantial Function Chart)

4.6.1. Introducere

4.6.2. Componentele de baza ale limbajului

4.6.3. Evolutia unui graf

4.6.4. Tipuri de actiuni

4.6.5. Temporizare asociata unei etape

4.6.6. Macroetape (Subprograme)

4.6.7. Reguli formale de descriere a unui graf

4.6.8. Analiza corectitudinii unui graf de specificare

4.6.9. Testarea programelor scrise in SFC

4.6.10. Studiu de caz

4.6.11. Probleme propuse

4.7. Transferul programelor

4.8. Controlul la distanta a pornirii si opririi programului

4.9. Modificare on-line a programelor in automat

4.10. Depanarea programelor

4.11. Fortarea valorii unor variabile

4.12. Solutiile problemelor de la paragraful 4.4.6

4.13. Solutiile problemelor de la paragraful 4.5.5

4.14. Solutiile problemelor de la paragraful 4.6.11

 

5.  Proiectarea programelor pentru automatele vectoriale

5.1. Introducere

5.2. Utilizarea metodei activarii si dezactivarii sincrone pentru programarea aplicatiilor pornind de la graful automatizarii

5.2.1. Studiu de caz

5.3. Utilizarea bistabilelor R-S pentru programarea aplicatiilor pornind de la graful automatizarii

5.3.1. Studiu de caz

5.4. Utilizarea metodei programarii directe a actiunilor pentru programarea aplicatiilor

5.4.1. Blocarea reciproca a actiunilor

5.4.2. Impunerea unei ordini in efectuarea actiunilor

5.4.3. Studiu de caz

5.5. Metoda utilizarii secventiatoarelor

5.5.1. Introducere

5.5.2. Studiu de caz

5.6. Metoda variabilelor tip de releu secvential

5.6.1. Introducere

5.6.2. Utilizarea variabilelor SCR (Sequential Control Relay) pentru implementarea unui graf

5.6.3. Studiu de caz

5.7. Probleme propuse

5.8. Solutiile problemelor propuse

 

6.  Proiectarea interfetelor  cu operatorul uman

6.1. Introducere

6.2. Panouri operator

6.2.1. Studiu de caz. Utilizarea mediului de configurare WinCC flexibile pentru realizarea unei interfete HMI

6.3. Utilizarea tehnologiei OPC pentru proiectarea HMI

6.3.1. Tehnologia NI DataSocket

6.3.2. Utilizarea tehnologiei DataSocket pentru controlul si monitorizarea aplicatiilor cu Automate Programabile

6.3.3. Studiu de caz. Utilizarea unui OPC Server al firmei ABB

6.3.4. Studiu de caz. Utilizarea unui OPC Server al firmei Matrikon pentru automate SIEMENS

 

7.  Miniautomate

7.1. Introducere

7.2. Miniautomatul LOGO!

7.2.1. Blocurile de functii generale

7.2.2. Blocurile de functii speciale

7.2.3. Programarea automatului LOGO!

7.2.4. Studiu de caz

7.3. Miniautomatele Crouzet si Mitsubishi

7.3.1. Modul de utilizare a unor blocuri ale automatelor Crouzet si Mitsubishi

7.3.2. Studiu de caz

7.4. Miniautomatul EASY

7.4.1. Introducere

7.4.2. Modul de utilizare a unor blocuri ale automatelor Easy

7.4.3. Utilizarea miniautomatelor Moeller in reteaua easyNet

7.4.3.1. Reteaua EasyNet

7.4.3.2. Realizarea unei retele easyNet

7.4.4. Studiu de caz

 

8.  Retele de automate

8.1. Introducere

8.2. Retele de camp pentru automatele programabile

8.2.1. Retele AS-i

8.2.1.1. Introducere

8.2.1.2. Controlul unei retele AS-i

8.2.1.3. Studiu de caz

8.2.2. Retele PROFIBUS

8.2.2.1. Introducere

8.2.2.2. Configurarea retelelor PROFIBUS

8.2.2.3. Realizarea comunicatiei intre DP master si procesoarele de comunicatie

8.2.2.4. Utilizarea modulelor IM 151-1 pentru realizarea unei retele PROFIBUS

8.2.2.5. Studiu de caz

 

9.  Realizarea programelor de conducere cu automate produse de diferite firme

9.1. Introducere

9.2. Conectarea intrarilor si iesirilor unui automat programabil

9.3. Automatele Siemens S7-200

9.3.1. Prezentarea modului de programare in Step 7 MicroWin

9.3.1.1. Componentele unui proiect

9.3.2. Realizarea unui program in in Step 7 MicroWin

9.3.3. Studiu de caz

9.3.4. Automatele Siemens S7-300

9.3.4.1. Particularitati hardware si software ale AP din seria S7-300

9.3.4.2. Prezentarea modului de programare in Step 7 Manager

9.3.4.3. Programarea in Step7 GRAPH

9.3.4.4. Studiu de caz

9.4. Automatele ABB

9.4.1. Crearea unui proiect in AC1131

9.4.2. Editoarele mediului AC1131

9.4.3. Definirea sarcinilor (taskurilor)

9.4.4. Finalizarea proiectului

9.4.5. Studiu de caz

9.5. Automatul Moeller XC200

9.5.1. Crearea unui proiect in easy soft CoDeSys

9.5.2. Editoarele mediului easy soft

9.5.3. Definirea sarcinilor (task-urilor)

9.5.4. Realizarea configuratiei automatului

9.5.5. Finalizarea proiectului

9.5.6. Notiuni introductive de limbaj CFC

9.5.7. Studiu de caz

 

10.  Automate microprogramate

10.1. Introducere

10.2. Structuri de microsecventiatoare

10.3. Structura de baza a unui automat microprogramat

10.3.1. Unitatea de control

10.3.2. Instructiunile automatului microprogramat

10.3.3. Consideratii asupra vitezei de lucru a structurilor microprogramate

10.3.4. Simulatorul de automat microprogramat

10.4. Simulatorul de proces

10.4.1. Modul de lucru cu simulatoarele

10.5. Exemple de programe

10.6. Studiu de caz


Anul aparitiei: 2011
Nr. de pagini: 422