Cu lacrimi si morminte si-a ostoit legionarul focul si jarul nazuintelor sale sfinte, precum mosii si stramosii nostri, sfintind cu lacrimi murmurul apelor si brazda pamantului, cu stiute si nestiute morminte-ecouri divine. In lacrimi, romanul si-a adunat dureri, slava si otrava. Cu lacrimi a sfintit de veacuri morti si morminte. Lacrimile sclipesc precum unda dangatului de clopot, venita din departari, vestind furtuni sau plecarea la cer a unui bun si fericit crestin, eliberat de durerile pam...
