Descriere - Planeta muta. Sa evitam apocalipsa insectelor
Planeta muta: Sa evitam apocalipsa insectelor/ Silent Earth: Averting the Insect Apocalypse de Dave Goulson este o minunata pledoarie pentru a avea mai multa grija de planeta noastra si pentru a fi mai atenti in viitor, a proteja si a crea conditii favorabile de trai pentru insectele fascinante care ne inconjoara, si care, din pacate, se afla in momentul de fata pe cale de disparitie. Un lucru care ar trebui sa ne preocupe si sa ne ingrijoreze pe toti in aceeasi masura din moment ce, fara insecte nu putem supravietui nici noi.
"Scaderea numarului de insecte este un lucru teribil de trist pentru aceia dintre noi care iubesc aceste creaturi mici si le apreciaza pentru ceea ce reprezinta, dar ameninta totodata bunastarea tuturor oamenilor, deoarece avem nevoie de insecte ca sa polenizeze culturile, sa recicleze balegarul, frunzele si cadavrele, sa mentina solul sanatos, sa controleze daunatorii si pentru multe, multe altele. Multe animale mai mari, cum ar fi pasarile, pestii si broastele, se hranesc cu insecte. Florile salbatice au nevoie de ele pentru polenizare. Pe masura ce insectele se imputineaza, lumea noastra se va opri si ea, incet, deoarece nu poate functiona fara ele. Dupa cum spunea Rachel Carson: "Omul este o parte a naturii, iar razboiul lui impotriva naturii este inevitabil un razboi impotriva propriei persoane”. – Dave Goulson, Planeta Muta
Dave Goulson ne arata in acest manifest pentru o lume mai verde si mai buna cum a contribuit omul, intr-un interval extrem de scurt de timp, la distrugerea habitatelor insectelor si cat de mult accelereaza acest proces de la o zi la alta:
"Habitatele salbatice, bogate in insecte, precum pajistile, mlastinile, campurile si padurile tropicale, au fost distruse, arse sau arate la scara larga, pana au disparut. Problemele legate de pesticide si de ingrasaminte au devenit mult mai acute, estimandu-se ca, in prezent, trei milioane de tone de pesticide ajung anual in mediul inconjurator, la nivel mondial. Solul s-a degradat, raurile au fost sufocate de namol, fiind poluate cu substante chimice. Toate aceste schimbari au avut loc in timpul vietii noastre, sub ochii nostri si continua sa prinda viteza.” – Dave Goulson, Planeta Muta
Asadar, daca esti curios sa intelegi cat de complex este rolul pe care il joaca insectele in viata noastra, sa explorezi lumea insectelor, istoria evolutiei lor, importanta lor si numeroasele amenintari cu care se confrunta ele, dar si sa descoperi descrieri succinte ale unora dintre cele mai ciudate insecte care te-au "bazait” vreodata, vei fi cum nu se mai poate mai multumit de alegerea acestei carti. In plus, volumul de fata nu iti va furniza doar un nivel superior de intelegere fata de insecte si lumea lor fascinanta, ci si despre starea in care se afla planeta noastra in momentul de fata si despre masurile pe care le mai putem lua inca pentru a preveni distrugerea ei.
Dave Goulson este profesor de biologie la Universitatea Sussex (Marea Britanie). A publicat peste 300 de articole stiintifice pe teme de ecologie si conservarea bondarilor si a altor insecte. Dintre cartile scrise de el, amintim bestsellerele Sunday Times "Jungla din gradina/The garden jungle” (aparuta la Editura ACT si Politon) si "A Sting in the Tale/ O intepatura in poveste”. Aceasta din urma a fost selectata pentru premiul Samuel Johnson, fiind tradusa in cincisprezece limbi. Goulson este membru al Societatii Regale de Entomologie, administrator al retelei PAN Europa, care lupta impotriva utilizarii pesticidelor la scara larga si ambasador al UK Wildlife Trusts care actioneaza in vederea conservarii habitatelor naturale si a speciilor de fauna si flora salbatica din Regatul Unit.
Scopul scrierii acestui volum, dupa cum declara insusi Dave Goulson, a fost acesta:
"Vreau sa vezi insectele asa cum le vad eu: frumoase, surprinzatoare, uneori extrem de ciudate, uneori sinistre si deranjante, dar intotdeauna minunate si demne de stima. Cred ca vei fi uimit de unele dintre obiceiurile lor ciudate, de ciclurile de viata si de comportamentele lor, care fac ca imaginatia scriitorilor de science-fiction sa para plictisitor de banala.” – Dave Goulson, Planeta muta
Cartea este impartita in 5 parti, dupa cum urmeaza:
Partea I: Rolul insectelor
"Daca intreaga omenire ar disparea, lumea s-ar regenera si ar reveni la starea minunata de echilibru de acum 10.000 de ani. Daca insectele ar disparea, mediul inconjurator s-ar prabusi in haos.” - E.O. Wilson, biolog american
In aceasta sectiune extrem de interesanta a cartii identificam originea insectelor si aflam mai multe detalii despre istoria acestora, ne familiarizam cu o adevarata minune din lumea insectelor – metamorfoza, dar si cu niste insecte absolut fabuloase: licuricii. Tot aici aflam si de ce insectele sunt o sursa mai sustenabila de hrana pentru oameni decat bovinele de exemplu, cat de afectate sunt culturile actuale de lipsa polenizatorilor si cam care e valoarea economica la nivel mondial a insectelor in general si a polenizarii in special.
Pasionatii de insecte au ocazia sa descopere in aceasta parte a cartii cat de interesante sunt furnicile melifere si ce solutie ingenioasa au gasit acestea pentru a-si face rezerve pentru perioadele in care hrana se gaseste mai greu, afland totodata si cateva lucruri spectaculoase despre gandacul bombardier si extraordinara lui capacitate de a genera veritabile explozii pentru a se apara de pradatori.
Consideratiile autorului despre joaca de-a Dumnezeu a omului cu insectele te vor pune putin pe ganduri din moment ce vedem cat de usor pot decide oamenii sa distruga specii intregi de insecte, ajungand pe de alta parte sa inventeze roboti care sa inlocuiasca albinele in procesul de polenizare.
Partea a II-a: Scaderea numarului insectelor
Ne aflam in plina era a "Antropocenului”, o epoca geologica in care ecosistemele si clima Pamantului sunt modificate in mod fundamental de activitatile oamenilor. Vedem astfel cum, in epoca moderna au disparut 80 de specii de mamifere si 182 de specii de pasari si constientizam faptul ca, de la aparitia civilizatiei umane, acum 10.000 de ani, biomasa mamiferelor salbatice a scazut cu 83%. Sau, altfel spus, vedem cum cinci din sase mamifere salbatice au disparut.
Din pacate, si in lumea insectelor se inregistreaza acelasi trend descendent. Un experiment efectuat in Germania intre 1989 si 2014 a aratat ca greutatea totala a insectelor capturate zilnic de fiecare capcana a scazut cu 76% in cei 26 de ani de studiu. Tot aici, constientizam cat de grav este declinul fluturilor, un fenomen care se face simtit in toata lumea, dar care pare mai accentuat in Germania si Marea Britanie.
Autorul atrage atentia in aceasta sectiune a cartii asupra faptului ca nu exista suficiente informatii cu privire la situatia la scara globala a insectelor. Acest fapt este confirmat si de activitatea Uniunii Internationale pentru Conservarea Naturii (UICN) care monitorizeaza starea vietii salbatice de pe Pamant si raporteaza riscul de disparitie al unor specii. UICN si-a propus sa evalueze statutul fiecarei specii de pasari si de mamifere de pe Pamant, dar a reusit sa evalueze pana in prezent doar 0,8% din speciile de insecte cunoscute (probabil mai putin de 0,2% din numarul real al speciilor de insecte). Aceasta organizatie a ajuns la concluzia ca disparitia insectelor la nivel local are loc de opt ori mai repede decat in cazul vertebratelor si a afirmat ca "suntem martorii celei mai mari extinctii de pe Pamant de la sfarsitul Permianului” (cea mai mare extinctie din istoria Pamantului, care a avut loc acum 252 de milioane de ani).
Ne familiarizam tot aici cu o serie de studii controversate, printre care si unul citat de publicatia britanica The Guardian care sustine ca toate insectele ar putea disparea in decursul a o suta de ani. Vedem cat de veridic este acest scenariu si ne familiarizam si cu alte insecte ciudate. De aceasta data este vorba despre viespea de smarald si furnicile croitor.
Partea a III-a: Cauzele declinului insectelor
Cauzele acestui declin accelerat al insectelor sunt multiple, insa defrisarile si pierderea habitatelor virgine si a celor seminaturale par a fi cele mai importante. Poluarea lacurilor si a raurilor, drenarea mlastinilor, exploatarea turbariilor, exploatarea vailor raurilor sunt alti factori care au contribuit semnificativ la declinul insectelor din zilele noastre, dar si la cel al anumitor specii de plante. In ultimul secol habitatele naturale si seminaturale au fost defrisate intr-un ritm accelerat pentru a se face loc agriculturii, drumurilor, cartierelor de locuinte, fabricilor, parcarilor pentru camioane, terenurilor de golf, centrelor comerciale din afara oraselor, etc. Toate aceste schimbari au avut ca rezultat o pierdere neta de biodiversitate.
Iata un singur exemplu referitor la cat de accentuate sunt defrisarile in zilele noastre:
"In anii 1920, Regatul Unit avea aproximativ 3 milioane de hectare de pajisti si fanete, dar peste 97% dintre acestea au disparut in secolul XX. Cele mai multe au fost inlocuite cu culturi arabile sau campuri de silozuri, habitate in care, de obicei, biodiversitatea este aproape nula.”
In aceasta sectiune a cartii ne familiarizam cu albinele orhidee, cu straniile urechelnite cu doua penisuri si descoperim cat de nocive au fost substantele chimice folosite pentru a combate daunatorii de-a lungul timpului. DDT-ul - pentru descoperirea caruia Paul Hermann Müller primea Premiul Nobel in 1948 - a fost interzis definitiv in anul 2004, dupa ce, timp de ani de zile a produs daune pe care le mai resimtim si astazi.
Tot aici, aflam cat de nocive sunt insecticidele neonicotinoide pentru mediul inconjurator si, cu toate acestea, cat de frecvent sunt utilizate. Vedem cum majoritatea culturilor noastre contin neonicotinoide, inclusiv mierea de albine considerata a fi unul dintre cele mai sanatoase alimente si ne familiarizam si cu alte erbicide folosite pe scara larga, precum glifosatul (in legatura cu care unele voci sustin ca ar fi cancerigen pentru oameni) si paraquatul. Descoperim ingrasaminte bio folosite in trecut, precum pisicile mumificate, dar si care sunt cei trei nutrienti principali necesari plantelor si unde se gasesc in cantitatile cele mai mari.
Constientizam ulterior ce cantitati uriase de ingrasaminte artificiale se folosesc la nivel global; care sunt bolile care duc la disparitia albinelor si a insectelor in general; ne familiarizam cu termitele "kamikaze”, cu fluturii monarhi, cu licuricii lipiciosi de pestera, cu sfinxul elefant, viermele de sac si bondarii electrostatici; aflam ce efecte devastatoare are lumina nocturna asupra insectelor, iar in final, analizam fenomenul incalzirii climatice, cazand de acord cu autorul cartii, care conchide pesimist ca asaltul nostru chimic asupra naturii seamana mai degraba cu un genocid. Iar bilantul ultimilor ani confirma pe deplin acest lucru, dat fiind faptul ca in perioada 1992-2020 s-a inregistrat cel mai mare declin al biodiversitatii globale de cel putin 65 de milioane de ani incoace.
Retinem asadar din aceasta sectiune a cartii care sunt cele mai importante cauze ale declinului insectelor: pierderea habitatului, speciile invazive, bolile straine, amestecurile de pesticide, schimbarile climatice, poluarea aerului si poluarea luminoasa a oraselor, in speranta ca, in anii ce urmeaza vom gasi solutii viabile pentru a le combate.
Partea a IV-a: Incotro ne indreptam?
Mai poate spera cineva azi la o lume mai buna si la un viitor luminos al planetei noastre din moment ce majoritatea gandurilor omenirii cu privire la viitorul speciei umane intrevad o cat mai grabnica mutare pe o alta planeta?
Dave Goulson, este in asentimentul tuturor acestor ganditori, anuntand si el, in penultimul capitol al acestei carti, un inceput de declin al civilizatiei umane.
Insa, spre deosebire de majoritatea scenariilor imaginate de oameni cu privire la viitorul sumbru al planetei noastre, cel al lui Dave Goulson este ceva mai realist. Astfel, Goulson ne prezinta un tablou sumbru al lumii pe care ar putea-o mosteni copiii nostri, daca vom continua sa exploatam nechibzuit resursele Pamantului. Scenariul este cat se poate de infricosator, vorbind despre foamete, boli, intreruperea curentului electric si a alimentarii cu apa, iar faptul ca ne face sa realizam ca este foarte probabil ca aceste lucruri sa se petreaca in viitor il face cu atat mai sumbru. In plus, atitudinea unei omeniri care nu ia nicio masura pentru a preveni dezastrul, desi se afla la un pas de colaps, este de natura sa ne puna si mai mult pe ganduri…
Partea a V-a: Ce putem face?
Goulson, face insa un pic mai mult decat sa ne trezeasca din lungul somn al nepasarii si al inconstientei, propunandu-ne in acest ultim capitol cateva solutii pentru a preveni distrugerea unei planete care, crede el, mai poate fi inca salvata.
Iata o parte dintre ele:
1. Constientizarea la scara mai larga a problemelor de mediu. Astazi peste 90% din populatia lumii nu se gandeste deloc la problemele de mediu.
2. Luarea de atitudine. Un exemplu in care atitudinea oamenilor fata de problemele de mediu a dus la schimbari semnificative este petitia semnata de mai multi cetateni germani cu scopul luarii de masuri pentru protejarea insectelor. Ca urmare a acestei petitii, in februarie 2019, ministrul german al mediului, Svenja Schulze, a acordat o finantare anuala de 100 de milioane de euro pentru protectia insectelor, un sfert din aceasta suma urmand sa fie alocata cercetarii privind declinul acestora.
3. Educarea copiilor inca de la o varsta foarte frageda, de la ciclul de invatamant primar mai exact, prin intermediul unor cursuri speciale, sa iubeasca si sa protejeze natura.
4. Ecologizarea oraselor – care ar avea beneficii evidente pentru insecte, pentru florile salbatice, pentru numeroasele animale care se hranesc cu insecte dar, mai ales, pentru noi, oamenii. Vedem aici cum medicul canadian June Irwin a facut un pas important in aceasta directie, starnind o adevarata miscare mondiala de interzicere a folosirii pesticidelor in orase.
Si pentru a ne aminti de ce merita sa facem toate aceste lucruri, autorul continua si in acest capitol sa ne dezvaluie cateva curiozitati din lumea insectelor. Te invit sa descoperi asadar cateva informatii interesante despre: lacustele Jekyll-si-Hyde, viespile hiperparazite, furnicile care construiesc capcane si mantispide.
Tot in acest capitol autorul isi exprima opinia in legatura cu ineficienta agriculturii moderne si vorbeste despre cum ar trebui sa practicam agricultura in viitor, recurgand la sisteme agricole mai durabile. Aceasta viziune referitoare la viitorul agriculturii include si un plan referitor la modul in care orasenii ar putea sa-si cultive singuri hrana intr-un numar cat mai mare.
Tot aici, autorul ne sugereaza o serie de actiuni pe care le-am putea intreprinde cu totii, de la simpli cetateni, la gradinari si detinatori de loturi si pana la guverne si sefi de state pentru a ne putea bucura in continuare de o planeta sanatoasa care sa poata sustine viata in cele mai bune conditii.
Retine asadar mesajul din incheierea acestei carti extraordinare si incepe chiar de astazi sa te gandesti de doua ori la impactul pe care il au asupra mediului fiecare gest si fiecare actiune a ta:
"Nu exista nicio indoiala ca insectele sunt in declin si, avand in vedere importanta lor vitala pentru functionarea unor ecosisteme sanatoase, precum si rolul esential pe care il joaca in aprovizionarea noastra cu alimente, acest lucru ar trebui sa fie un motiv de profunda ingrijorare pentru noi toti. Declinul lor este un semn ca reteaua fragila a vietii de pe planeta noastra incepe sa se destrame. Este prea tarziu pentru urechelnita gigantica din insula Sfanta Elena si pentru bondarul lui Franklin, dar nu este prea tarziu pentru majoritatea formelor de viata de pe planeta. Daca vrem sa o salvam, trebuie sa actionam si trebuie sa o facem acum.” (Dave Goulson, Planeta muta)
TESTIMONIALE:
"O carte grozava si o explicatie detaliata a modului in care declinul dramatic al speciilor si al numarului de insecte reprezinta o amenintare serioasa la adresa vietii pe Pamant insasi.” - Booklist
"O incercare de a ne educa in ceea ce priveste frumusetea excentrica a insectelor si utilitatea lor absoluta”. - Sunday Times, Londra
"Punctul forte al acestei carti este insistenta ei in ceea ce priveste capacitatea noastra de a ne schimba. Fiecare dintre noi poate infaptui o schimbare, intr-o masura mai mare sau mai mica. Goulson pe parcursul cartii fara probleme de la tonul unui profesor foarte bine informat, la cel al unui ecologist pasionat, iar acesta este si motivul pentru care pur si simplu nu te vei putea abtine sa o citesti.” - Sierra Magazine
"O pledoarie facuta din suflet pentru salvarea insectelor… Intrebarea care se pune acum este daca insectele vor putea supravietui la ceea ce oamenii au facut deja Pamantului.” - Times Literary Supplement, Londra
