Acest site folosește cookies pentru a furniza servicii și funcționalități personalizate. Prin vizitarea site-ului nostru, îți dai acordul pentru descărcarea acestor cookies. Am inteles
Transport la 4.9 lei la Pachetomat si Easybox pentru comenzi de minim 59 de lei
Livrare in: Bucuresti - Sector 1
Cost livrare: 8.00 Lei
Cost livrare: 15 Lei
Cost livrare: 10.00 Lei
Cost livrare: 11 Lei
Cost livrare: 12.90 Lei
Cost livrare: 14.90 Lei
Cost livrare:
Chiar si presiunea partiala a oxigenului (p02) si nivelul pH-ului din sange ajuta la controlul respiratiei, insa intr-o mult mai mica masura comparativ cu pC02. Chemo-receptorii ce inregistreaza presiunea partiala a oxigenului, se afla in crosa aortei si in sinusul carotidian.In cazul in care inregistreaza o presiune a oxigenului in crestere, ei trimit semnale catre centrul respirator. Cu toate acestea, minut-volumul respiratiei pulmonare creste numai in cazul unei valori a p02 mai mica de 50 mmHg, la momentul in care se instaleaza de fapt hipoxia arteriala.Insa reglarea respiratiei nu este atat de nereceptiva la presiunea partiala a oxigenului precum pare. Daca am putea mentine constanta valoarea pC02 in sange, atunci influenta p02 asupra controlului respiratiei ar fi vizibil mai puternica decat este in realitate.Pentru scufundatorii de performanta, care inainte de scufundarea contratimp scad valoarea presiunii partiale a dioxidului de carbon prin hiperventilatie, pare ca in practica p02 este stimulul hotarator.Presiunea partiala a oxigenului ne permite de fapt sa incheiem procesul de tinere a respiratiei -care duce la o hipoxie puternica.Nivelul pH-ului din sangele arterial este mentinut constant la 7,40 prin intermediul unui sistem tampon. Respiratia are sarcina de a mentine echilibrul acid-alcalin. Cand nivelul pH-ului sanguin scade, cresterea numarului de ioni de H+ din sange duce la generarea unui "motor al respiratiei" suplimentar. Dioxidul de carbon este eliminat si mai rapid prin respiratie, iar nivelul pH-ului ajunge din nou in limitele normale.La inceput e simplu, apoi tot mai greu - cele doua faze ale scufundarii libereScufundarea in apnee se imparte in doua faze: asa numita faza relaxanta sau faza "easy-going", in care scufundatorul nu are nicio problema in a-si tine respiratia si faza ulterioara, faza "struggle", mai obositoare pentru scufundator.Prima etapa, faza "easy-going", se incheie odata cu inceperea contractiilor convulsive ale diafragmei. Specialistii definesc momentul in care muschii respiratori se contracta independent "momentul critic" din punct de vedere fiziologic sau "physiological breaking point pentru ca noi nu il putem influenta si tine doar de cantitatea de dioxid de carbon si de volumul plamanilor.Asta inseamna ca odata ce a fost atins un anume nivel de dioxid de carbon (la suprafata este vorba de o valoare de aproximativ 46 mmHg) se activeaza un reflex respirator.Datorita unei pregatiri temeinice inainte de scufundare si a unei relaxari complete, acest moment fiziologic critic poate fi intarziat, altfel spus va dura mai mult pana cand se ajunge la cantitatea de dioxid de carbon din corp ce activeaza reflexul respirator.Cea de-a doua faza este caracterizata de lupta impotriva activarii reflexului respirator. Contractiile convulsive ale diafragmei cresc constant in numar si intensitate pana cand in final scufundarea este intrerupta de punctul critic conventional ("conventiona breaking point").Nivelul dioxidului de carbon si a oxigenului din sangele arterial "pui capat jocului". Reflexul respirator devine mult mai puternic decat dorinta de a ne tin respiratia in continuare.Spre deosebire de prima faza, care este definita de parameti fiziologici, cea de-a doua faza depinde atat de factorii fiziologici, cat si de cei psihologici. In cazul scufundarilor contratimp, metode precum relaxarea constienta sau de compresia prin expirare ajuta sa mai intarziati acel "breaking point".In concluzie, exista trei factori decisivi in ceea ce priveste durata posibila a scufundarii. Primul este toleranta fiecarui scufundator in apnee la o cantitate ridicata de dioxid de carbon (hipercapnie) si o cantitate scazuta de oxigen (hipoxie) in corp.In al doilea rand, capacitatea corpului de stocare a oxigenului si a dioxidului de carbon joaca un rol important. Si nu in ultimul rand mentionam, bineinteles, rata metabolica.Cu cat aceasta rata este mai scazuta, cu atat mai lunga poate fi scufundarea. in literatura de specialitate este mentionat un singur moment critic, in timp ce unii autori vorbesc de punctul critic fiziologic, iar altii de punctul critic conventional...CUPRINS:Cuvant inainte1. Ce este scufundarea libera?Conditii de baza ale scufundarii libere2. istoria scufundarilor libere "Amas" si culegatorii de bureti - scufundatori cu traditieAdancimea de scufundare atinge noi recorduri3. Competitia si sportul de masaScufundarea in apnee ca sport de competitieSportul de masa in Germania4. Siguranta in timpul scufundarilor libereRegula de baza: protejarea parteneruluiFara hiperventilatieSamba si blackout-ulPiederea cunostintei: ce e de facut?Sa respiram corect-cum evitam lesinulSemnalele corpului5. Plamanii si respiratiaPlamanulDioxidul de carbon si oxigenul in sangeControlul respiratieiLa inceput e simplu, apoi tot mai greu - cele doua faze ale scufundarii libere6. Fiziologia scufundarii libereReflexul de scufundare02 si Co2 - ce se schimba in timpul scufundarii?Compresia plamanilorRiscul de lesinLesinul treptatAmanarea hipoxieiDecompresiunea si narcoza azotuluiBarotraumatismul7. EchipamentulVizorul (masca)Tubul de respiratLabele de inotCostumul de scufundareCentura de testare si plumbul (lestul)Calculatorul de scufundareClestele pentru nasBaliza si cablulFunia de infasurareLanterna8. Scufundarea la mare adancimeEgalizarea presiuniiMetode de egalizare a presiuniiEchilibrarea greutatiiLocul de scufundare si planificarea acesteiaMasuri de precautieBaliza si steagulAccident de decompresie (DCS)Scufundarea la mare adancime cu ajutorul cabluluiPregatiriRelaxare si respiratieCum se adapteaza corpul la adancimeAsigurarea partenerului in scufundarea la mare adancimeAntrenament pentru scufundarea la mare adancimeTehnici de scufundare corectaPozitii corecte in timpul scufundariiExercitii de egalizare a presiunii IExercitii de egalizare a presiunii IIExercitii de egalizare a presiunii IIIExercitii in piscina9. Disciplinele in bazinScufundarea contratimpEchipamentulPregatirileScufundarea in apnee staticaAsigurarea partenerului la scufundarea contratimpAntrenament de scufundare contratimpApnee dinamicaAsigurarea partenerului in timpul apneei dinamiceAntrenament pentru apnee dinamica10. Pregatirile si respiratiaScufundarea libera si yogaExercitii de intindere a muschilorTehnica respiratiei yoghine completeRespiratia in trei si patru timpiRespiratia pulmonara alternativa (Nadi -Sodhana)Exercitii de respiratie ce implica miscareaabdomenului superior (Kapalabhati)Blocarea prin presiune (Uddiyana Bandha)Exercitii de respiratie inainte de scufundareScufundarea libera si alimentatiaAnexaAdrese si pagini de internetBibliografie si literatura secundara de specialitateTabeleRegistruNr. de pagini : 144Anul aparitiei : 2015
Transport 4.9 lei pentru comenzi de minim 59 lei*
