Descriere - Acolo unde poti fugi de tine si de viata ta. O incursiune in lumea dependentei si a comportamentelor adictive
Un anumit grad de dependenta este natural si indispensabil in viata. Copilul este dependent de parintele lui pe care, cel putin in copilarie ii investeste cu putere, forta. Si la maturitate un anumit grad de dependenta fata de persoanele importante pentru noi este benefic. Avem nevoie de altii, firesc, insa nu e nevoie sa ne lasam sufocati sau sa sufocam.
Daca suntem "condamnati” la o oarecare "dependenta”, atunci macar sa ne alegem o dependenta ecologica: dependenta de natura.
Cristiana Alexandra Levitchi
Ca sa crestem, ne trebuie vointa de a ne maturiza, rabdare si o oarecare vreme... caci crestem, fiecare, in timpul, in ritmul si in rostul lui... Iar pana reusim sa crestem suficient de mult, ramanem foarte strans legati de ceea ce si de cine depindem pentru a ne simti impliniti, completi, in siguranta...
Sa ne asumam si sa acceptam ca un adult-copil cu(minte), reala sau imaginara neputinta, cu toate consecintele care decurg din ea... pana in ziua cand ne vom da seama ca nu mai putem continua asa...Si atunci ne vom schimba.
Depinde(m) doar de noi. Nu e asa?!?
Cuprins :
CUVINTE ... INAINTE ... 5
Cuprins ... 9
Informatiile si dependentele ... 11
Boala numita perfectiune si dependenta de ea ... 14
Dependenta sanatoasa si dependenta nesanatoasa ... 17
Esti o persoana dependenta de ceva sau de cineva? ... 18
Recunoasterea dependentei de catre cel in cauza ... 21
Tipuri de dependente ... 22
Cauzele dependentei ... 26
De ce depinde dependenta? ... 29
Cauzele subtile ale dependentei ... 31
Cand Adultul sta pe margine privind cum isi fac de cap Parintele si Copilul ... 35
Adictii, porunci parentale, chakre dezechilibrate, nevoi neindeplinite ... 38
Dependenta de substanta ... 52
Ce se produce In organismul persoanelor dependente de substante ... 57
Alte informatii utile privind alcoolismul si dependenta de droguri ... 58
Ce este alcoolismul? ... 59
Cate ceva despre droguri ... 66
O alta perspectiva asupra dependentei ... 81
Dependenta de medicamente alopate (inclusiv suplimente nutritive) sau terapii complementare si medicina neconventionala ... 84
Dependenta de televizor (de anumite emisiuni TV) ... 85
Dependenta de activitati pe calculator, de jocuri pe calculator si/sau jocuri pe retelele de socializare ... 86
Dependenta de socializare (fie ea si pe retelele de socializare), de activism, loisir ... 89
Dependenta de sex si de pornografie ... 91
Dependenta de adrenalina din sporturile extreme sau alte actiuni potential periculoase ... 92
Dependenta de munca (workoholismul) ... 93
Dependenta de munca, o dependenta cu care ne mandrim ... 95
Caracteristicile workaholicilor ... 96
Tulburarile psihice cauzate de dependenta de munca ... 97
Recuperarea ... 97
Testul de risc fata de dependenta de munca (Clara Toma) ... 98
Dependenta de bani si lucruri materiale ... 99
Dependenta de jocuri de noroc (ludomania) ... 100
Dependenta de ceilalti (dependentele emotionale) ... 101
Dependenta afectiva din perspectiva Scolii "Asculta-ti corpul!” ... 104
Care sunt consecintele dependentei ? ... 105
Ce putem face pentru a ne diminua dependenta ? ... 106
Etapele dezvoltarii autonomiei ... 107
Dependenta de diete si tulburarile de alimentatie (mancatul compulsiv, anorexia, bulimia, ortorexia) ... 108
Dependenta de operatii estetice si vigorexia ... 113
Dependenta de cumparaturi (shopaholism-ul – oniomania) ... 114
Dependenta de o anumita credinta religioasa cu ritualurile aferente sau cale spirituala ... 116
Dependenta de o anumita "cale” spirituala si ritualurile aferente ... 120
Dependenta de workshopuri, traininguri de dezvoltare personala si de literatura aferenta ... 126
Dependenta de zei, idoli ... 131
Dependenta de carti si filme ... 134
Dependenta ca masca a ranii de Abandon ... 136
Triunghiul dramatic, jocurile, nevoia de recunoastere ... 141
Influenta trecutului transgenerational si adictiile ... 145
De ce sa tinem cont inainte si dupa ce intemeiem o familie ... 154
Cererile unui copil catre viitorii candidati parinti inainte de a fi conceput ... 156
Drumul spre noi insine nu are scurtaturi ... 159
Dupa ce evenimente de viata ati putea avea nevoie de ajutor specializat ... 170
Cum sa iti satisfaci nevoile fara a folosi un drog ... 174
Sa ne iubim Copilul interior ... 181
A ne gasi locul ... 183
Cum ne definim ... 185
A fi vii prin emotii ... 186
Renegatii familiei ... 189
Partile negre din noi insine ... 190
A ne da voie sa ... 193
Ce e al meu si ce e al stramosilor ... 195
Calaul si Ciocanitoarea (mesaje preluate, mesaje inapoiate) ... 195
Bunatati din cufarul stramosilor – Calitati si puteri ... 197
Nevoi neimplinite ... 197
"A fost odata ca niciodata...” – cheita fermecata de la poarta schimbarii, in demersul terapeutic aplicabil dependentei ... 198
Metafora terapeutica si forta limbajului simbolic ... 198
Limbajul metaforic – limbaj multisenzorial ... 199
Constructia metaforelor ... 200
Poveste despre Sens si Timp ... 204
Rasplata Regelui ... 205
Concurs pentru vioara si pian ... 207
Efectul terapeutic al scrisului in preventia si tratarea dependentei ... 210
Un menage à trois ... 213
Ecologia relationala. O gestionare sanatoasa a situatiilor provocate de comportamentele dependente ... 217
Tratament in ... 12 Pasi ... 221
Dependenta incrucisata ... 225
Sinergia simturilor si a terapiilor complementare – modalitati de echilibrare si vindecare ... 228
Cateva cuvinte despre codependenta ... 233
Puterea de a alege ... 235
Poveste despre o Calatorie ... 238
Fragmente :
Informatiile si dependentele
Cristiana Levitchi
Multe dintre dependentele descrise in carte decurg intr-o oarecare masura si din devorarea informationala actuala. Astazi avem acces la foarte multa informatie: prin televizor, radio, ziare, carti, reviste, calculator (internet, e-mail, retele de socializare). Toate acestea sunt surse de informatie, insa devin si surse de dependenta: dependenta de televizor, dependenta de internet, retele de socializare, dependenta de cursuri, workshop-uri (de orice fel), dependenta de alimente bio, mancare vegana, dependenta de cumparaturi, dependenta de cai spirituale diverse si tot asa.
Traim intr-o lume in care anorexia si bulimia sunt boli destul de des intalnite. Ele sunt boli ale timpurilor moderne si constituie doua fete ale aceleiasi monezi. Aceste tulburari de alimentatie exprima, printre altele, la nivel simbolic relatia noastra disfunctionala cu informatia.
Suntem "hraniti” cu informatie, chiar daca nu avem nevoie. Pe internet, in librarii, la televizor, gasim foarte multa informatie din diverse domenii. Este bine ca exista informare. Astfel putem alege. Nu toata informatia este insa, utila si netoxica. Unele tipuri de informatii se dovedesc a fi toxice.
Ce are de a face teama cu bulimia si anorexia? Persoana cu bulimie are un gol interior (o lipsa de afectivitate deseori), o anxietate pe care simte nevoia s-o umple. Bombardamentul de informatie ne condamna cumva la bulimie informationala. Persoana cu anorexie, la polul opus, are teama de a nu fi perfecta si prefera sa fuga de lume, sa se ascunda, sa dispara, sa se anuleze, sa moara la nivel simbolic si fizic.
Hrana, de orice fel ar fi ea (pentru trup, pentru minte, pentru suflet) ne tine in viata, insa si cand e prea multa ne omoara si cand e prea putina sau deloc, murim. Anorexia sau goana dupa o perfectiune abstracta cuplata cu o ura de sine puternica si bulimia (goana dupa orice fel de hrana, indiferent cata si oricum ar fi), constituie doua boli care ne bantuie social. Exista doua atitudini extreme ale lumii in care traim care au legatura cu tulburarile de alimentatie. Deseori retragerea din social (calugaria, spre exemplu) nu inseamna decat anorexie sociala (ascetii sunt deseori din punct de vedere corporal destul de supli si sufera de bulimie spirituala). Ascetii nu mai apartin societatii. Pe de alta parte, exista oameni care se indoapa cu stimuli de orice fel: de la activitate, la mancare, la sex.
Si mai exista actualmente un fenomen, pe care l-as introduce la bulimie spirituala. Circula de ceva vreme, multa informatie in domeniul spiritualitatii. Dupa mine, excesul de astfel de informatie constituie tot o forma de bulimie. Adeptii acestui curent se straduiesc (de multe ori fara succes) sa fie puri, perfecti, fara pata, fara a isi sonda interiorul. Am observat chiar un limbaj tipic pentru unele persoane care se declara preocupate de spiritualitate. Partea mai putin buna este aceea ca in spatele limbajului spiritualizat se afla de multe ori un interior nedescoperit si o teama de viata reala. Cea mai buna forma de a observa adevarata fire a noastra este intr-o multime. Intr-o mare de oameni si un intelectual nu se mai comporta ca un intelectual, vorba lui Gustave Le Bon. Daca mereu ne abtinem sa injuram (si in situatii adecvate, cand se preteaza s-o facem) se prea poate sa devenim violenti la un moment dat in situatii neadecvate si acest lucru sa ne coste. A proslavi "Lumina si Frumosul” si a arunca sub pres "Uratul si Intunericul” propriu, inseamna a nega o parte din Sine.
La un moment dat ajungem sa facem indigestie de atata informatie si fireste unii dintre noi nu mai putem sa diferentiem informatia corecta, realista, cu adevarat eficienta si de folos, de informatia aiuristica, cetoasa, artificiala, pseudo-spirituala. Dupa mine informatia pseudo-spirituala este o informatie care face exces de "spiritualitate”, culmea in detrimentul spiritualitatii autentice. Bulimic este si cel care se preocupa de partea materiala necumpatat dar si cel care neaga partea materiala (cel care uraste partea materiala).
O alta moda este cea a training-urilor, organizate si consumate excesiv, fara discernamant si gandire. Dezvoltarea personala este un termen la moda. Sub acest concept insa se ascund multe capcane la care ma voi referi mai tarziu in carte.
Printre temele pe care le-am gasit obsesiv pe internet si chiar in carti sunt: idei despre conspiratii mondiale, site-uri care proslavesc medicina naturista si arunca la cos medicina alopata, vaccinurile si toate medicamentele medicinei clasice, tipuri de training-uri minune care iti rezolva problemele vietii intr-o zi si multe alte asemenea nazdravanii. Aceia care cred ca "Cineva” doreste sa extermine popoarele, sunt deseori adeptii extremisti ai tratamentelor exclusiv naturiste, dorind astfel inconstient sa controleze boala, de fapt moartea. Adeptii intoarcerii la natura pun la indoiala orice progres al stiintei. Ei cred deseori ca orice medicament le face rau si desigur ca asa se intampla conform profetiei autoimplinite.
Pe internet, la televizor si e-mail-uri primim diverse idei si reclame de genul: "nu mai faceti nici un vaccin ", "daca faci X terapie nu ajungi la cancer sau scapi de cancer”. Fireste ca este necesar sa alegem de exemplu, o vaccinare avand informatii dare despre beneficiile si riscurile acelui vaccin. Persoanele care imbratiseaza nediscriminatoriu medicina alopata sau dimpotriva medicina alternativa, ignora informatiile benefice din tabara cealalta. Cert este, ca nu ne da nimeni nici o garantie ca vom ramane in viata daca alegem sau nu un tratament. Conteaza intuitia fiecaruia in alegerea tratamentului si alimentatiei. Nu sunt impotriva tratamentelor alternative, ba dimpotriva, insa prefer sa fie administrate cu ratiune si discernamant, corelate cu alte tratamente alopate si deseori cu terapie de suport sau l si psihoterapie.
In anumite cazuri este necesara o interventie chirurgicala si in altele nu, ci o interventie alternativa, sau poate uneori sunt necesare ambele interventii.
Paradoxul este ca oricat de mult ne-am feri (inconstient sau constient) de finitudine, ea ramane acolo, e o certitudine pe care de multe ori refuzam s-o constientizam si s-o acceptam. Teama de boli grave, degenerative are la baza teama de finitudine. Teama de moarte este mai prezenta ca oricand in lumea noastra. Desi astazi exista atatea explicatii privind cauzele bolilor, cert este ca nici un remediu alopat sau nealopat nu ne asigura nemurirea. Pana la urma tot murim.
Si atunci cum sa diferentiem informatiile care ne ajuta cu adevarat de cele care sunt neeficiente. Eu personal ma intorc la intuitie. Intuitia ne ajuta in momentele in care mintea e prea plina. Intuitia ma ajuta impreuna cu partea rationala si realista din mine sa discern intre o informatie manipulativa si o informatie demna de luat in seama. Desigur ca nu pot tot timpul sa diferentiez o informatie utila de una plina de reziduuri, insa important este ca pot cauta si alta informatie clarificatoare, Spor la discernamant si intuitie!
Boala numita perfectiune si dependenta de ea
Cristiana Levitchi
Oameni perfect sanatosi, intru totul armoniosi, aproape ca nu exista.
Dostoievski
Traiasca Verbele: A face, A avea si A fi Perfecti.
In nomenclatoarele bolilor mentale nu exista boala numita Perfectionism, insa aceasta trasatura este prezenta in foarte multe maladii descrise acolo. Eu as numi Perfectionismul maladia vremurilor in care traim.
Traim in timpurile tiraniei lui "Cel / cea mai” Cea mai buna actrita, cel mai frumos barbat, cel mai fantastic cuplu, cea mai buna dieta, cel mai bun remediu. Toate promit Perfectiunea, Absolutul, Frumosul, Bunul, Adevaratul.
Mania perfectiunii se intrezareste peste tot in occident. Ea se asociaza des cu doua mecanisme de aparare, incurajare social activismul si socializarea. Este "la moda” sa fim ocupati ("daca esti ocupat, esti important!', cu munca sau cu alte activitati considerate benefice: sport, spiritualitate. Nu de putine ori am observat persoane care condamna carierismul si ridica in slavi practicile non-active (yoga). Paradoxal, multe din aceste persoane au ajuns sa practice la fel de zelos aceste indeletniciri (ca si cum ar avea o norma pe zi), la fel de in exces ca workaholic.
De fapt nu se schimba decat activitatea, nu si compulsia. Nu conteaza ce activitate fac, important este ca o fac compulsiv (sa uite de ganduri si sentimente amenintatoare pentru ei). Poate tocmai de aceea avem atatia copii si adulti cu deficit de atentie si extrem de activi (hiperkinetici).
Si a socializa este "la moda”. Facebook-ul si alte retele de socializare o demonstreaza din plin. Socializarea nu ne imbie la constientizarea sentimentelor, emotiilor dureroase, ne invita deseori la discutii superficiale, fara substanta, fara intimitate autentica. Ajungem sa fim "prieteni” cu toata lumea si cu nimeni de fapt.
De la Perfectionismul materialist la Perfectionismul spiritualist nu este decat un pas. Cel care doreste cu obstinatie un job bun, succes in cariera, o casa, o masina, vacante, o familie frumoasa, un corp tanar si cel care doreste sa se dezbare de toate aceste dorinte carnale, spre a imbratisa cu patos si fanatism uneori diverse conceptii mai mult sau mai putin religioase, spirituale, au aceeasi trasatura: Perfectionismul. Va mai amintiti de competitia si comparatia care incepea deja de la gradinita, continua in scoala si liceu? Poate era mai putin vizibila la facultate. Va amintiti cum erati comparati cu alti elevi, frati, surori, si etalonul era "10 pe linie?” Cu ce risc? Cu riscul alienarii de sine.
Perfectionismul acesta invatat inca din scoala (coronita de pe cap) s-a transferat in alte domenii ale vietii. Perfectionismul exista indiferent de domeniul vietii. Nu este nici o diferenta importanta intre perfectionismul scolar, profesional, materialist sau spiritualist. Exista acum un curent contra excesului de materialism. Nici materialismul fanatic nu este de dorit, insa nici spiritualismul fanatic nu este de dorit. Sigur mai toata lumea care traieste in societatea occidentala a inceput sa imbratiseze fara discernamant diverse conceptii cu privire la cum sa ne traim viata, venite din orient. Unele conceptii din orient mi se par mult mai eficiente si benefice decat altele occidentale, insa a prelua fara discernamant totul, este departe de a fi constructiv.
Se pune astazi pret pe un corp frumos insa si pe un corp sanatos. Sunt pline posturile de televiziune de emisiuni despre diete, despre cum sa mancam bio. La prima vedere toate emisiunile sunt benefice. Cine nu doreste sa aiba un corp frumos si sa se mentina sanatos? Numai ca aceste
emisiuni compulsive nu arata decat o teama profunda de moarte. Societatea noastra a devenit asa de dornica de a exista la infinit incat se serveste de orice pentru a isi indeplini scopul de a exista etern. Religia crestina promite existenta eterna dupa moarte, societatea promite existenta eterna aici in viata, cat mai multa viata. Negarea mortii e compulsiva. Cu cat mai multe demonstratii despre nocivitatea carnii si proslavirea verdeturilor cu atat negarea mortii este mai profunda. Realitatea arata de multe ori contrariul. Vegetarienii mor ca si carnivorii si uneori mai repede decat carnivorii. Cu cat studiile sunt mai multe de o parte si de alta cu atat isteria este mai mare si cu atat cearta aceasta face ca oamenii sa nu se mai preocupe in definitiv de viata. A deveni asa de preocupat de cum arati si ce mananci inseamna a nu mai gasi placere fu a trai.
La alt pol sunt multe persoane care dispretuiesc aparent frumusetea fizica, aceasta fiind considerata efemera de catre ele (pentru ca nu sunt adeptele botox-ului sau operatiilor estetice) si pun pret pe frumusetea sufleteasca.
O alta tema predilecta a societatii este cea a Frumusetii. Ea nu este noua, insa acum este extrem de accentuata. Totul se rezuma la a fi Frumos fizic sau spiritual. Botox, silicoane, operatii estetice de reintinerire, masini de lux, biciuire spirituala, ascetism. Cei care proslavesc Pacea, Iubirea, Lumina nu vad de cele mai multe ori Razboiul, Ura si Intunericul din interiorul propriu. Industria modei in mod particular si revistele pentru femei sunt raspunzatoare in proportie destul de mare pentru tulburarile de alimentatie din zilele noastre.
Tirania imaginilor prezentate pe copertile revistelor pentru femei, a ziarelor este atat de mare incat nici gravida nu mai trebuie sa se ingrase in timpul sarcinii si dupa ce naste trebuie musai sa dea jos toate kilogramele in plus acumulate. Graviditatea si maternitatea sunt "boli” pentru femeile care citesc prea des stiri de genul: vedeta X nu s-a ingrasat decat cinci kilograme in timpul sarcinii si "a reusit” performanta sa le dea jos intr-o saptamana dupa sarcina.
Deseori numai specialistii medici, nutritionisti, psihiatri si psihoterapeutii stiu ca acele vedete care apar excesiv de des pe copertile revistelor au diverse tulburari de alimentatie.
Maladia perfectionismului nu se vede numai la persoanele anorexice, ci si la cele ortorexice si vigorexice. Persoanele cu ortorexie si vigorexie (alte doua tulburari de alimentatie din ce in ce mai usor de detectat si de catre nespecialisti) au alte obsesii.
Ortorexie (mania mancatului sanatos) este negata de adeptii mancatului fara nici un aditiv. Totusi poluarea exista si nu putem sa o eliminam total. A dori sa fii "pur” pe dinauntru inseamna ca te consideri impur si la nivel psihic vrei sa iti elimini si gandurile considerate "murdare” (posibil rusinoase). Cert este ca adeptii mancatului "sanatos” nu vor putea elimina alti poluanti din viata lor si nu vor putea accede la Perfectiunea pe care o vor.
a alta moda-boala devine din ce in ce mai vizibila social: vigorexia, mania de a avea un corp viguros. La Hollywood aceste boli sunt foarte des intalnite, insa ele au inceput sa fie la moda si in Europa datorita revistelor de moda care infatiseaza trupuri lucrate si aparent perfecte (asa cum se vede azi perfectiunea corporala la femei si barbati).
Una este sa faci sport de placere, alta este sa faci sport compulsiv (sa petreci la sala doua-trei ore pe zi). Majoritatea persoanelor care au anorexie, ortorexie si vigorexie vor sa fie "pe primul loc” si la aspectul corporal. "Zece pe linie” din catalog s-a transformat in "zece ture la sala”.
O persoana poate sa aiba deopotriva ambele boli, ortorexie si vigorexie si altele asociate. Societatea occidentala a creat aceste obsesii si le intretine.
Teama de boala, iluzia nemuririi, dorinta de a ramane, viata statica, incremenita si sigur, teama de moarte sunt legate de aceste boli.
Viata insa curge, e fluida. Incremenirea nu face parte din viata, ci din moarte.
Solutia nu este sa ne reintoarcem in evul mediu si sa nu ne mai bucuram de tehnologie, ci sa invatam sa redescoperim bucuriile pe care le aveam in trecut. Este nevoie de constientizarea partilor bune ale societatii in care traim si preluarea partilor bune ale altor societati, de pilda cele orientale. In societatea orientala timpul este trait relaxat, molatec, clipa este savurata la fel si relaxarea. Majoritatea popoarelor orientale nu considera relaxarea ca fiind lene, asa cum este considerata de multi occidentali. Orientalii isi traiesc viata, pe cand occidentalii ajung ca viata sa ii traiasca pe ei. Occidentalii au inteles ca este nevoie sa se relaxeze, sa fiinteze, sa traiasca, insa obsedati cum sunt de performanta, au transformat si "lenea” in scop, astfel incat si aici unii trebuie sa faca "cea mai buna relaxare”.
Verbul "a fi” are nevoie de repunere in scena. Societatea moderna a impins omul in mrejele verbului "a face”, uitand ca a face este legat de perfectiune. Cand fiintezi doar, nu poti "Fii perfect” esti pur si simplu asa cum Esti, fara a gandi. Lectie de baza pentru a fiinta: sa privim copiii: si cand se joaca, ei sunt acolo prezenti fara a dori musai sa castige un joc. Ei sunt una cu jocul. Doar verbul a face a introdus competitia, comparatia, castigul cu orice pret.
Omul modern are nevoie sa inteleaga ca "drumul” insusi e scopul vietii.
Dependenta sanatoasa si dependenta nesanatoasa
Cristiana Levitchi
Toti suntem dependenti la inceput de viata, de prima persoana de atasament. Aceasta este o dependenta sanatoasa si vitala. Altfel nu am putea trai. Fara simbioza cu mama, sau cu persoana de ingrijire nu am putea supravietui. De-a lungul existentei suntem dependenti in mai multe feluri, depindem de parinti si/sau de persoanele de ingrijire. Nu este nimic nelalocul lui aici. Un anumit grad de dependenta este natural si indispensabil in viata. Copilul este dependent de parintele lui pe care, cel putin in copilarie il investeste cu putere, forta. Si la maturitate un anumit grad de dependenta fata de persoanele importante pentru noi este firesc.
Nr. de pagini : 252
Anul aparitiei : 2013
