Raluca prelipceanu se joaca destins, cu o frumusete de idee rara si cultivata, cel mai probabil, in cultura ei universitara pe care, voit, o lasa in urma pentru a se bucura de harul lucrarii in voia lui Dumnezeu. Ideile catehetice, pornind de la cele de teologie \\"filosofica\\" si atingand deseori teologia practica, sunt prezentate cu limpezime si coerenta, fara ifose \\"dogmatizante\\", dar cu atentie la continutul dogmatic, cu acrivie, dar si cu o nedisimulata jovialitate cu idee, data de lib...
