Despre Mihail Sebastian

Nascut cu numele de Iosif Hechter într-o familie evreiasca din Braila, Mihail Sebastian face studii universitare de drept si filozofie la Bucuresti. Are o tentativa de a-si da doctoratul în drept la Paris, soldata cu un esec. Lucreaza apoi ca secretar la o importanta casa de avocatura din epoca, fiind si avocat pledant. Descoperit de Nae Ionescu, presedintele comisiei sale de bacalaureat, a fost invitat de acesta sa colaboreze la revista Cuvântul, unde îl cunoaste pe Mircea Eliade, unul din viitorii sai prieteni. Odata cu explozia antisemitismului, i s-a interzis sa mai functioneze ca jurnalist si i se retrage si licenta de avocat pledant. Reprezentarea pieselor sale a fost interzisa din cauza faptului ca era evreu. Jocul de-a vacanta este interzisa, iar pentru a putea reprezenta piesa Steaua fara nume a folosit un al doilea pseudonim, Victor Mincu.
Moare strivit de un camion în 1945, la numai câteva luni dupa ce nazistii fusesera alungati din România, în plina tinerete creatoare.

Cariera literara
A debutat în literatura în 1932 cu un volum foarte scurt, Fragmente dintr-un carnet gasit, apoi în acelasi an a publicat un volum de nuvele, Femei. A publicat mai multe romane, Orasul cu salcâmi (1935) (roman al adolescentei), Accidentul(1940) (roman de dragoste), influentate de Marcel Proust, Gustave Flaubert si de alti romancieri francezi. În anul 1934 publica un alt roman, De doua mii de ani, de aceasta data despre ce înseamna sa fii evreu în România. Cartea a capatat o celebritate nedorita, mai ales în urma prefetei semnata de magistrul lui Sebastian si al generatiei Criterioniste, profesorul Nae Ionescu. Textul lui Nae Ionescu încerca sa fundamenteze antisemitismul din perspectiva teologala, conchizând ca evreii nu au nici o putinta de salvare întrucât sunt evrei. La scurt timp va publica si Cum am devenit huligan, în care aduna articolele aparute în presa, care reprezinta un dosar al receptarii operei sale. Procedeul foarte modern îl reia pe cel folosit de romancierul André Gide în romanul Falsificatorii de bani.
Sebastian se impune în literatura româna ca dramaturg cu piesele de teatru Steaua fara nume, Jocul de-a vacanta, Ultima ora. Piesa Insula a ramas neîncheiata.
Manuscrisul initial al romanului Accidentul, cuprinzând cinci capitole, i-a fost furat lui Mihail Sebastian în Franta, iar autorul nu l-a mai gasit. A fost obligat sa-l rescrie de la zero.
Fenomenul receptarii lui Sebastian a fost unul dintre cele mai spectaculoase, atât în timpul vietii scriitorului, cât si în posteritate. Scandalul generat de prefata lui Nae Ionescu la volumul "De doua mii de ani" (1934) a facut ca autorul, discret plasat pâna atunci pe scena literara, unde se impusese mai ales prin foiletoane critice, sa ajunga brusc în centrul atentiei. Capriciile istoriei nu l-au putut împiedica pe Sebastian sa aiba succes si ca dramaturg, înca din timpul vietii. Dupa moartea sa prematura în 1945, la nici 38 de ani, el ramâne în atentia publicului mai ales ca autor de teatru. Piesele i se joaca din când în când, dar tinerii îl ignora. Atât criticul cât si romancierul din el intra în umbra pentru o jumatate de secol, pâna când, în 1996 (anul publicarii Jurnalului sau din perioada 1935-1944), se redesteapta interesul cititorilor pentru tot ce a scris Mihail Sebastian. Piesele sale Steaua fara nume, Ultima ora si Jocul de-a vacanta au fost chiar ecranizate, prima dintre ele transformându-se într-o coproductie româno-franceza ("Mona, l'étoile sans nom" - 1965), în care rolul principal feminin era interpretat de actrita Marina Vladi.

Jurnalul intim
Jurnalul sau intim tinut în anii unei salbatice resurectii a antisemitismului, adica în perioada 1935-1944, a fost publicat, postum, abia în 1996. Originalul a fost scos din tara prin curier diplomatic de fratele sau mai mic, Andrei Benu Sebastian, si a fost dus la Ierusalim. În prezent originalul se gaseste la Universitatea din Ierusalim, fratii sai aflându-se în posesia unor copii fotografice. Medicul Pierre Hechter, stabilit în Franta, la Sceaux, s-a implicat personal în chestiune prin crearea unei fundatii „Mihail Sebastian”. Leon Volovici, profesor si critic literar israelian originar din România, a prefatat editia publicata la Editura Humanitas si îngrijita de Gabriela Omat, cartea fiind un document de mare valoare istorica care documenteaza antisemitismul societatii românesti în anii razboiului (care a dus la masacrarea a circa 200.000 de evrei) si rinocerizarea (aderarea la fascism) a unor intelectuali ca Mircea Eliade si Nae Ionescu. Între timp, Jurnalul a fost publicat si în Franta, SUA, Olanda si de curând si în Germania. Opera sa este pe cale de a fi (re)descoperita atât în tara cât si în strainatate. 2007 fiind anul centenarului nasterii sale, în tara si în strainatate vor fi publicate noi studii despre Mihail Sebastian.

Jurnalul intim. Ultima ora
În Germania Jurnalul a fost publicat sub numele Voller Entsetzen, aber nicht verzweifelt / Tagebücher 1935-1944 si a aparut în editura Claassen Verlag, Berlin 2005. Pentru acest Jurnal, foarte recent, la 20 noiembrie 2006, lui Mihail Sebastian i s-a conferit postum la München importantul premiu de carte "Geschwister Scholl" pe anul 2006, premiu ce este conferit în fiecare an începând din 1985 de catre Börsenverein des Deutschen Buchhandels. Premiul de 10.000 de euro a intrat în posesia celor doua nepoate de frate ale scriitorului, Michelle si Dominique Hechter, care locuiesc în Franta si în Israel.

Opere publicate

Proza

    * Fragmente dintr-un carnet gasit (1932)
    * Femei, nuvele, 1932
    * Orasul cu salcâmi (1935), roman
    * Accidentul (1940), roman. A fost reeditat la Editura EST-Samuel Tastet Editeur, in 2001
    * De doua mii de ani. Texte, fapte, oameni (1935), roman, si Cum am devenit huligan, dosarul receptarii sale

Piese de teatru

    * Jocul de-a vacanta (1939)
    * Steaua fara nume (1942)
    * Ultima ora
    * Insula - text neterminat, a scris doar primele doua acte, cel de-al treilea fiind completat de prietenul sau Mircea Stefanescu

Jurnal intim

    * Jurnal, 1935-1944, Text îngrijit de Gabriela Omat. Prefata si note de Leon Volovici, Bucuresti, Editura Humanitas, 1995;

Jurnal II, Editura TESU, 2006

Publicistica

    * Corespondenta lui Marcel Proust (1939)
    * Cronici. eseuri. Memorial, editie de Cornelia Stefanescu, Editura Minerva, 1972
    * Opere, vol. I, editie de Cornelia Stefanescu, Editura Minerva, 1990
    * Jurnal de epoca. Publicistica
    * Jurnal indirect, 2006, editie de Tesu Solomovici