Carti in categoria Arta

Dl. Octavian Simion este unul dintre designerii redutabili pe care i-adat ?coala Superioara de Design de la Cluj si care, prin activitatea sa indomeniu, a confirmat intotdeauna ca exponent de top al generatiei sale.Ideea de design si tehnologie, relatia dintre cele doua, este astazifamiliara si creeaza iluzia ca este si inteleasa. Subiectul lucrarii de fatadevine din acest motiv inspirat si provocator totodata. Cheia structuralaa lucrarii este mentionata in introducere ca fi ind tratarea specifi...

ISBN: 978-606-49-0318-1Nr pagini: 296Format: 13x20Anul aparitiei: 2020

„Istoria teatrului romanesc are mereu ceva de oferit; istoria teatrului din Moldova, inca, mai are de oferit nestiute povesti, de care Oana-Nicoleta Bartos-Agavriloaie ne propune sa ne reapropiem, urmand-o in calatoria sa doctorala, din care s-a nascut prezentul volum – calatorie in care am avut privilegiul sa o insotesc. Ele asteptau tacute (de mai bine de un secol si jumatate), in paginile ingalbenite ale gazetelor, sa fie readuse la lumina, sa fie redescoperite. Din aceasta perspe...

„De ce este importanta pentru Rousseau aceasta relatie dintre civilizatie si spectacol, inteles aici in primul rand ca teatru? Deoarece, consideram, relatia angajeaza la randul ei o dubla miscare critica in opera lui Rousseau: o critica a civilizatiei, reprezentata mai precis in textul lui Rousseau de dezbaterea in jurul omului civilizat, si o critica a spectacolelor ca o critica a teatrului, dar nu in mod exclusiv. Aceste doua critici, la prima vedere independente una de cealalta, se arti...

„Stiu ca malurile cu marinimia lor telurica si zavoaiele cu misterele lor ma asteapta si azi la priveghiul timpului netrecator, cand pasiunea pentru natura si arta ne-a infratit pentru totdeauna. Si totusi, de ce maluri? Sa fie pictura viata mea de rezerva? La intalnirea dintre luminile si umbrele pe care le avem cu totii si unde se constata gramajul unei constiinte de sine? Arta – ca o tulburare de sine, dar, mai degraba ca o clipa de spaima a vocatiei nu numai resimtita, dar si exp...

„Prin studiul de fata, mediul teatral romanesc recupereaza, in urma interesului aratat de autoare pentru experimentalismul scenic polonez, un capitol superficial cunoscut la noi din istoria teatrului alternativ est-european. In afara catorva artisti si trupe studentesti invitate in anii ’70 la festivalurile de profil care inflorisera in Polonia deceniului opt al secolului XX, se stie putin si s-a vazut si mai putin teatru polonez alternativ din epoca in Romania. Asadar, publicarea ac...

„Volumul propus de catre doamna Carmen Elena Antochi ne aminteste de rigoarea si pasiunea pe care le implica/solicita realizarea unei monografii. Din farame memorialistice, documente inedite si lucrari de specialitate recompune, printr-o abordare interdisciplinara, portretul unei actrite fascinante, ramasa intr-un nedrept con de umbra: Sorana ?opa. Conturarea acestuia se implineste printr-o dubla perspectiva: teatrologica (prin intermediul careia va realiza profilului profesional – s...

Lelia Rus Pirvan (n.1978, Constanta) este artist vizual si Doctor in Arte, cu o teza despre imaginea corpului feminin si avand titlul: Forma feminina intre premise teoretice si rezolvari personale, sustinuta la Universitatea Nationala de Arte Bucuresti (2010). A obtinut licenta (2002) si un master (2003) in sculptura la aceeasi universitate. Beneficiaza de mai multe stagii de predare si formare la alte universitati, dintre care mentionam: Instituto Politecnico de Lisboa, Escola Superior de Educa...

Necesitatea acestei teze nu este numaiaceea a unui demers cultural, ci reprezintaintelegerea dintr-o noua perspectiva, a artei,legatura ei cu celelalte domenii ale culturii siaprofundarea valorilor esentiale care isi gasescreflexia in arhetipul luminii si al intunericului. Pe tot parcursul acestei teze este studiata relevanta luminii si intunericului acestea fiind repere Introducere siesentiale in creatia artistica. Repere esentiale inseamna factori determinanti ai inceputului care persista in...

Nu mai mergem la cinematograf, nu ne mai cufundam in semiintunericul salii, cel atat de plin de prevestiri, nu mai avem placerea ecranului mare cat peretele, a protagonistilor uriasi care se aplecau peste noi ca sa-si sopteasca dragostea sau ura. Filmele se vad astazi acasa – e ca si cum n-am mai lua cina la restaurant ci am cere sa ni se puna la pachet ca s-o consumam ziua urmatoare ca pe un sandvis. Dar suntem tot atat de mari amatori de filme, se fac tot atat de multe filme, avem nevoie...

In pictura lui si-au dat intalnire doua personaje si nenumarate ipostaze ale unei lumi virtuale care aspira la o existenta reala. personajele sunt complementare, vin din universuri diferite, se lupta surd, apoi se observa cu suspiciune si sfarsesc prin a se impaca intr-o expresie comuna. Primul este o faptura agitata, lumea sa, asemenea unei galaxii expiate, a explodat demult si acum, cu o urgenta ultimativa, isi administreaza puzderia de schije, de fragmente amorfe, de cristaluri translucid...