Carti in categoria Filosofie

Volumul il prezinta – intr-un mod critic – pe omul, intelectualul si filosoful Martin Heidegger, fara a contine insa un caracter pur biografic si fara a avea pretentia unei analize exhaustive asupra operei sale. Martin Heidegger. Interviu in revista Der Spiegel. Insemnari despre cazul Heidegger are trei parti: Martin Heidegger. Interviu in revista Der Spiegel, Martin Heidegger: Rectorul 1933-1934. Fapte si ganduri si Insemnari despre Heidegger. Interviul, comentariile si aprecieril...

Singura gandirea originara ascunde in sine acea bogatie care nu poate fi nicicind epuizata, ci doar inteleasa de fiecare data mai bine, adica altfel decat o spun nemijlocit cuvintele. In mediocritate nu exista, in schimb, decat ceea ce poate fi inteles, deci nici un lucru care sa cheme mereu la o intelegere si interpretare mai originare, nici un lucru care ar putea el insusi sa provoace timpurile sa recunoasca si sa traduca iar ceea ce de multa vreme parea a fi cunoscut. (...) Numai un lucru car...

Heidegger este cel care, prin intepretarile sale la Nietzsche, il asaza pe acesta dintr-o data in randul marilor ganditori ai filozofiei occidentale: Platon, Aristotel, Descartes, Kant si Hegel. si asta deoarece nu vede in scrierile sale doar o colectie de aforisme si de consideratii ocazionale, ci cauta sa descopere, dincolo de acestea, gandurile fundamentale ale lui Nietzsche. El face sa apara, la capatul unui efort de rara tenacitate interpretativa, statura metafizica a unui scriitor-filozof ...

Interpretari fenomenologice la Aristotel - Referat redactat pentru facultatile de filozofie din Marburg si Göttingen. In anul 1922, cand a fost scris acest text, Heidegger dobandise deja notorietate prin prelegerile si seminarele sale de la universitatea din Freiburg. Cum in acelasi an se eliberasera doua posturi de profesor, la Marburg si la Göttingen, si cum Heidegger nu mai publicase nimic de peste sase ani, Paul Natorp si Georg Misch i-au solicitat, din partea celor doua facul...

Dupa Fiinta si timp, Heidegger nu a mai parasit niciodata problematica fiintei. In Introducere in metafizica, lucrare ce reia intocmai cursul tinut la Freiburg in semestrul de vara al anului 1935, aceasta preocupare revine in chip sistematic. De asta data, fiinta este desprinsa din suita existentialiilor desfasurata in Fiinta si timp. Heidegger arata cum toata metafizica occidentala nu a facut decat sa oculteze faimoasa diferenta ontologica - cea dintre fiinta (Sein) si fiintare (Seiendes) -, ca...

Volumul de fata cuprinde cateva dintre cele mai importante texte ale gandirii heideggeriene tarzii, care se disting printr-o profunda originalitate si densitate a limbajului. Ele atesta, inainte de toate, incercarea statornica facuta de filozoful german, in ultima perioada a vietii sale, de a vorbi „altfel decat in limbajul metafizicii”. Insa o astfel de incercare nu putea fi facuta fara a pune radical in discutie propria filozofie, printr-o autointerpretare lipsita de menajament...

„Fiinta si timp este una dintre cele mai ambitioase carti ale filozofiei, ea nefiind egalata – prin efortul ei de a intelege si de a explica «totul» – decat de Critica ratiunii pure a lui Kant si de Fenomenologia spiritului a lui Hegel. Miza acestei carti este totodata imensa si limitata. Este imensa pentru ca isi propune sa talmaceasca unitar fiinta a tot ceea ce sintem (si aceasta inseamna deopotriva a tot ceea ce ne inconjoara) fara sa stim ca asta sintem. Fiecar...

Prelegerile de tinerete ale lui Heidegger spun intr-un fel mai mult decat Fiinta si timp. Descoperim in ele bogatia solului filozofic din care s-a nascut aceasta carte, iar textul de fata, mai cu seama, da o exacta marturie despre cresterea ei interioara. Pentru a intelege cum s-a ivit si s-a impus gandirea fenomenologica, lectura acestei prelegeri este indispensabila. "Nu exista, fara-ndoiala, o mai buna introducere in fenomenologie decat aceea pe care Heidegger o face in cursul sau de la ...

Acest text, redactat de Heidegger in anul 1940, reprezinta forma concentrata a interpretarilor sale la Nietzsche. Putem urmari aici incercarea lui Heidegger de a realiza, intr-o maniera proprie, o definitiva "depasire a metafizicii". Nu e vorba, prin urmare, doar de o confruntare cu metafizica lui Nietzsche ci de o confruntare cu metafizica in genere, care, pentru Heidegger, nu reprezinta decat o epoca anume din vasta "istorie a fiintei". Chipul acestei epoci capata trasaturi...