Descriere - Elemente de urbanism. Editia a II-a
Schimbarile permanente care au loc la nivel european, mondial si implicit si in tara noastra, impun noi abordari in relatia dintre teorie si practica economica. Datorita dezvoltarii mediului economic, social si de afaceri, caracterizat prin concurenta, risc si complexitate, mentinerea avantajului competitiv presupune planuri si strategii de maxima eficienta, pentru a identifica caile de obtinere a unei superioritati concurentiale de durata. O tara moderna se bazeaza pe o economie moderna care vizeaza toate sferele de activitate, inclusiv gestionarea spatiala a teritoriului care este o activitate obligatorie, continua si de perspectiva, desfasurata in interesul colectivitatilor, in concordanta cu valorile si aspiratiile societatii si cu cerintele integrarii in spatiul european. Gestionarea spatiala a teritoriului se realizeaza prin intermediul amenajarii teritoriului si al urbanismului, care constituie ansambluri de activitati complexe de interes general ce contribuie la dezvoltarea spatiala echilibrata, la protectia patrimoniului natural si construit, precum si la imbunatatirea conditiilor de viata in localitatile urbane si rurale. Potentialul de dezvoltare a zonelor si localitatilor din Romania este evaluat prin existenta infrastructurii de baza, respectiv infrastructura de transport si cea tehnico edilitara, a unor relatii economice cu zonele mai dezvoltate sau cu expansiune puternica imediata. De asemenea, potentialul de dezvoltare a localitatilor este dat atat de trendul general al dinamicii populatiei din zonele respective, al cresterii economice dar si de trendul zonelor in care sunt amplasate. Ca urmare, activitatea de urbanism si amenajare a teritoriului are un puternic impact asupra dezvoltarii economice prin realizarea la nivel national a unei organizari spatiale echilibrate care sa conduca nemijlocit la imbunatatirea conditiilor de viata in localitatile urbane si rurale precum si la asigurarea coeziunii teritoriale la nivel regional, national si european. De asemenea, amenajarea teritoriului este un domeniu de viitor. La inceputul anilor '90, una dintre primele structuri guvernamentale care s a ocupat de dezvoltarea spatiala s a numit Comisia Nationala de Urbanism si Amenajarea Teritoriului, apoi a fost infiintat un minister de profil, iar acum exista o directie in cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Locuintei. Si pentru U.E. si Consiliul Europei, amenajarea teritoriului reprezinta un domeniu de interes. Exista si o politica de amenajare a teritoriului european despre care se vorbeste cu insistenta in ultimii ani si care urmareste conectarea vestului cu estul continentului prin diferite retele (cum ar fi coridoarele europene de transport) sau regiuni transfrontaliere. Conform legii, activitatea de amenajare a teritoriului se desfasoara pe intreg teritoriul Romaniei pe baza principiului ierarhizarii, coeziunii si integrarii spatiale la nivel national, regional, judetean, orasenesc si comunal. Obiectivele principale ale acestei activitati extrem de complexe si dinamice au in vedere, printre altele, dezvoltarea echilibrata si utilizarea rationala a teritoriului, dezvoltarea sociala si economica echilibrata a tarii, imbunatatirea calitatii vietii oamenilor si a colectivitatilor umane si nu in ultimul rand, gestiunea responsabila a resurselor naturale si protectia mediului. Putem afirma, deci, ca in contextul procesului de integrare in Uniunea Europeana, dezvoltarea regionala si amenajarea teritoriului devin domenii tot mai importante. Daca dezvoltarea regionala reprezinta o politica a U.E. cu vechi traditii, in ultimii ani si amenajarea teritoriului se impune ca o tema de interes comunitar. Politicile de dezvoltare spatiala si regionala in U.E. fac obiectul unor dezbateri sustinute, de cel putin 3 decenii, in sensul unei mai bune armonizari si corelari. Romania, in prezent membra a U.E., se afla intr un amplu, dificil si continuu proces de constructie legislativa si institutionala. In prezent, amenajarea teritoriului si dezvoltarea regionala isi cauta drumul optim, potrivit viitorului sau european. Crearea recenta, in aprilie 2007, a Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, in prezent Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei, este un semnal major cu privire la viitorul comun al celor doua domenii: dezvoltarea regionala, amenajarea teritoriului si urbanismului. Problemele tratate in aceasta lucrare se integreaza in pregatirea studentilor facultatii de Management, specializarea Administratie Publica, oferindu le posibilitatea realizarii cu usurinta a unor conexiuni interdisciplinare, constituind in acelasi timp o sursa de informare pentru cei care vor sa studieze, mai in detaliu, organizarea diferitelor localitati si a caror functionare o pot influenta printr o atitudine responsabila fata de propunerile si deciziile administratiei publice centrale si locale.
Cuprins
Introducere / 5
Capitolul 1.
EVOLUTIA ISTORICA A URBANISMULUI / 11
1.1. Urbanismul antic / 11
1.2. Urbanismul premodern / 19
1.3. Orasul erei industriale (secolele XIX – XX) / 24
1.4. Urbanismul modern/ 28
1.5. Miscarea moderna / 38
1.6. Urbanismul din anii '30 si pana in prezent / 39
Capitolul 2.
STRUCTURA URBANISTICA A TERITORIULUI / 43
2.1. Urbanism – Definire, obiect, scop / 43
2.2. Teritoriul si componentele sale / 44
2.3. Asezarile umane / 45
2.4. Orasul / 48
2.4.1. Clasificarea oraselor / 51
2.4.2. Extinderea oraselor / 61
2.4.3. Aglomeratiile urbane / 65
2.4.4. Functiunile economico – sociale /68
Capitolul 3.
Amenajarea teritoriului si urbanismul / 73
3.1. Conceptul de dezvoltare teritoriala /73
3.2. Amenajarea teritoriului si urbanismul: definire, scop si obiective /73
3.3. Scurt istoric al amenajarii teritoriale / 81
3.4. Amenajarea teritoriului in context european / 85
3.5. Amenajarea teritoriului in context national / 92
3.6. Urbanismul in context national / 96
3.7. Documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism / 97
3.7.1. Documente necesare obtinerii avizului MDRL / 108
3.7.2. Metodologia de elaborare a PUG / 109
3.7.3. Structura PUG (continutul cadru) / 112
3.8. Parcursul documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism / 116
3.9. Cadrul institutional / 118
3.10. Cadrul legislativ / 121
3.11. Participarea populatiei la activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism / 128
3.12. Gestionarea teritoriului si a localitatilor / 129
3.13. Gestionarea terenurilor / 130
3.14. Gestionarea constructiilor / 131
Capitolul 4.
Amenajare urbanistica / 143
4.1. Densitate urbana / 143
4.2. Teoria locurilor centrale /144
4.3. Dezvoltarea spatiala a orasului /147
4.4. Modele de organizare spatiala urbana / 152
4.5. Zonarea functionala a spatiului urban / 154
4.5.1. Zona centrala /155
4.5.2. Zona industriala / 156
4.5.3. Zona rezidentiala /158
4.5.4. Zona dotarilor social culturale /160
4.5.5. Zona spatiilor verzi / 162
4.6. Probleme de transport si trafic urban / 164
4.6.1. Strazi si intersectii / 168
4.6.2. Retele de strazi / 172
4.7. Salubrizarea / 174
4.8. Teoria pragurilor / 179
Capitolul 5.
Echiparea si amenajarea tehnico – edilitara/181
5.1. Alimentarea cu apa/182
5.2. Canalizarea si epurarea apelor uzate/184
5.3. Alimentarea cu energie termica/187
5.4. Alimentarea cu gaze combustibile/189
5.5. Alimentarea cu energie electrica/191
5.6. Constructia strazilor/192
5.7. Asanarea apelor de suprafata / 196
Capitolul 6.
Ocuparea terenurilor si amplasarea constructiilor/201
6.1. Modul de ocupare a terenurilor/201
6.1.1. Terenuri agricole din extravilan/202
6.1.2. Terenuri agricole din intravilan/202
6.1.3. Suprafete impadurite/ 203
6.1.4. Resurse ale subsolului/203
6.1.5. Resurse de apa/204
6.1.6. Zone cu valoarea peisagistica si zone naturale protejate/204
6.1.7. Zone construite protejate/204
6.2. Siguranta constructiilor si apararea interesului public/205
6.2.1. Expunerea la riscuri naturale/205
6.2.2. Expunerea la riscuri tehnologice/206
6.2.3. Constructii cu functiuni generatoare de riscuri tehnologice/206
6.2.4. Asigurarea echiparii edilitare/207
6.2.5. Asigurarea compatibilitatii functiunilor/207
6.3. Amplasarea constructiilor/212
6.3.1. Orientarea fata de punctele cardinale/213
6.3.2. Amplasarea fata de caile de comunicatie/214
6.3.3. Amplasarea in interiorul parcelei/217
6.4. Echiparea tehnico edilitara/217
6.4.1. Racordarea constructiilor la retelele publice de echipare edilitara existente/217 6.4.2. Realizarea de retele edilitare/218
6.4.3. Proprietatea publica asupra retelelor edilitare/218
6.5. Forma si dimensiunile terenului si ale constructiilor/218
6.5.1. Parcelarea/218
6.5.2. Inaltimea constructiilor/219
6.5.3. Aspectul exterior al constructiilor/219
6.6. Amplasarea de parcaje, spatii verzi si imprejmuiri/220
6.6.1. Parcaje/220
6.6.2. Spatii verzi si plantate/222
6.6.3. Imprejmuiri/223
Capitolul 7.
Cadastrul si publicitatea imobiliara/225
7.1. Cadastrul generalitati/225
7.3. Cadrul legislativ si institutional/229
7.4. Functiile cadastrului/233
7.4.1. Functia tehnica a cadastrului/233
7.4.2. Functia economica a cadastrului/235
7.4.3. Functia juridica a cadastrului/241
Capitolul 8.
Locuirea urbana/247
8.1. Notiuni generale privind locuirea/247
8.2. Cerinte ale locuirii urbane/254
8.3. Locuirea ecologica/255
8.4. Valente ecologice ale locuirii in Romania/258
8.4.1. Calitatea mediului/258
Capitolul 9.
Urbanism si mediu/267
9.1. Relatia urbanism mediu/267
9.2. Urbanismul si efectele lui asupra mediului/270
9.3. Efectele concentrarii urbane asupra mediului inconjurator/275
Capitolul 10.
Urbanismul pe plan mondial/281
Bibliografie/301
Anul publicarii: 2011
Pagini: 303
Editia: II
