Eseul de fata, care propune, prin selectie, o scanare a mentalului romanesc la nivelul imaginarului violent, porneste de la un autor-cheie in ceea ce ne priveste pe noi, romanii, Mihai Eminescu si publicistica sa la Timpul, si se incheie, in prima parte a cartii, cu analiza scrisorilor de amenintare primite de o personalitate culturala, cu anvergura politica in postcomunismul romanesc, Ana Blandiana.
Intre acesti doi poli, este abordat imaginarul lingvistic violent al altor doi scriitori-cheie...