Descriere - Grigore Gafencu si proiectul Europei Unite. Documente (1944-1956)

"Nu exista decat o singura Europa! Chiar daca trupul sau este mutilat si impartit, ideea europeana este indivizibila. Europa nu poate renaste in Vest, daca ea moare in Est. Vechiul Continent isi poate redobandi vitalitatea, grandoarea si puterea numai daca isi recastiga vechile granite."

    

    "Nascuti la viata noua si asezati pe temelii politice cu sprijinul Apusului si sub obladuirea ideii europene, era firesc sa ramanem legati de aceasta idee ca stat independent si suveran. Era pentru noi o porunca a istoriei si o conditie de viata sa ne orientam in toate crizele internationale dupa cerintele ordinii europene."

    Grigore Gafencu



Cuprins

Argument 5

Lista documentelor 13

Documente 17

Europa Unita 19

Diplomatie si Razboi Rece 165

Indice de nume proprii 289

Indice geografic 295

Europa Unita

Nr.l

22 iulie 1944, Geneva. Interviu acordat Agentiei United Press, in care sunt expuse conditiile de echilibru in care ar trebui sa se regaseasca, la sfarsitul razboiului, atat statele mici, cat si Marile Puteri, astfel incat sa fie prezervata ideea unitatii europene.

1. Astept cu nerabdare - asemeni, foarte probabil, marii majoritati a romanilor - momentul cand tara mea va putea sa scape de un razboi care nu corespunde nici cu politica sa traditionala, nici cu aspiratiile sale.

Niciun motiv de ordin ideologic nu separa poporul roman de pacea pe care Natiunile Unite au promis sa o realizeze. Romania, in totalitatea sa, este impotriva oricarei ordini europene bazate pe arbitrarul si hegemonia unei singure puteri; ea doreste o ordine bazata pe drept si echilibru. Poporul roman (asa cum adevaratii ei reprezentanti nu au incetat niciodata sa o proclame, chiar in mijlocul celui mai mare zbucium) a ramas atasat, prin sentimente de afectiune si recunostinta, de vechii sai aliati occidentali: Anglia, Statele Unite si Franta. El se simte frate cu toate popoarele vecine oprimate - grecii, sarbii, cehii si polonezii - si impartaseste aspiratiile lor de libertate. El doreste, in mod sincer, sa ajunga la o reconciliere loiala si o intelegere amicala si durabila cu popoarele Uniunii Sovietice.

2. In momentul in care Romania a fost impinsa in razboi, responsabilitatea sa era foarte redusa, caci nu mai exista nicio ordine unitara in Europa, niciun sentiment de securitate, ori solidaritate colectiva (am expus in cartea mea, Preliminariile Razboiului din Rasarit!, cauzele care au produs alunecarea Romaniei in razboi; nu voi reveni asupra acestui lucru).

Astazi situatia e alta. Efortul victorios al Natiunilor Unite lasa sa se intrevada posi bilitatea restabilirii unei paei bazate pe drept si echilibru. Sentimentul de solidaritate colectiva renaste. Se pune din nou problema responsabilita,tii. Popoarele pentru care razboiul

1 Cregoire Cafenea, Prdiminaires de la guerre iz l'Est. De l'Accord de Moscou (21 aout 1939) aux hostiliies en Russie (22 juin 1941), Fribourg, Egloff, 1944. Vezi si, idem, Prdiminaires de la guerre iz l'Est. De l'Accord de Moscou (21 aotit 1939) aux hostilites en Russie (22juin 1941), editie bilingva ... , loc. cit., pp. 481-524.

20

GRIGORE GAFENCU SI PROIECTUL EUROPEI UNITE

nu are sens, au datoria de a pune capat ostilitatilor si de a participa neclintit la restabi lirea unei pacijuste. Sper ca tara mea sa gaseasca mijloacele si posibilitatea de a indeplini aceasta datorie, in conformitate cu traditiile sale politice si cu sentimentul sau de justitie.

3. In Rasarit, pentru tara mea, ca pentru toate tarile limitrofe, pacea semnifica, in primul rand, reconcilierea cu Rusia. Aceasta reconciliere e necesara. Eu o cred posi bila. Rusia tocmai s-a plasat, prin sacrificiile sale si prin imensul efort de razboi, la loc de cinste printre puterile mondiale, care, intr-un viitor apropiat, pot avea misiunea de a supraveghea restabilirea si mentinerea ordinii in lume. Aceasta misiune raspunde, in intregime, ambitiei'', dorintei de securitate si nevoii de reconstructie a Uniunii Sovie tice. Ea implica respectarea dreptului care asigura echilibrul intre Marile Puteri si exis tenta independenta a statelor mici, respectarea dreptului care, singur, permite stabilirea acestei ordini unitare mondiale, pe care toti conducatorii Natiunilor Unite -la Londra, la Moscova si la Washington - au promis solemn sa o realizeze.

Intre tara mea si Rusia, pacea este posibila: sentimentele celor doua popoare vecine, niciodata potrivnice pana in vremea din urma, trebuie sa poata gasi calea reconcilierii, in interiorul unei ordini de drept universal, pentru care Uniunea Sovietica este chemata sa fie unul din principalii sustinatori.

4. Pentru popoarele de pe continent, pacea semnifica, de asemenea, revenirea la ordinea europeana.', adica la comunitatea de popoare, legata prin legile si traditiile aceleasi civilizatii.

Comunitatea europeana respecta diversitatea de populatii si de rase, egalitatea si libertatea statelor: ea traia din masura, din echilibru si din toleranta. Evidenta politica antieuropeana a Reich-ului national-socialist s-a straduit sa introduca in interiorul fie carei tari ura de rasa si un principiu de autoritate arbitrara; ea a bulversat raporturile dintre tari prin abuzul fortei si printr-o pretentie de hegemonie; ea a tulburat, astfel, si aproape a distrus ideea europeana.

Victoria Natiunilor Unite va necesita o colaborare pasnica pe plan mondial intre anglo-saxoni si rusi, garantata printr-o ordine de drept. Iar aceasta ordine contine liber tatile Europei. Anume faptul ca ordinea necesara desfasurarii unui acord pasnic intre puterile Occidentului si Uniunea Sovietica ofera popoarelor de pe Vechiul Continent posibilitatea sa-si vina in fire si sa-si asigure existenta, dupa vechile principii de liber tate si de toleranta. Depinde de intelepciunea acestor popoare de a da un continut si un sens precis ideii de Europa. Razboiul a pornit de pe Vechiul Continent; astazi, salvarea acestui continent depinde de efortul pe care-l va putea realiza in slujba pacii; iar sal varea fiecarei tari de pe continent va depinde de decizia cu care ea isi va relua locul in comunitatea europeana.

Pentru toate aceste motive, sper ca Romania va gasi, cat mai rapid posibil, cura jul, forta si posibilitatea de a contribui efectiv la restabilirea ordinii si a pacii.

AMAE, Colectia Grigore Gqflncu, vol. 4, Articole, interviuri, comentarii la diverse probleme internationale, 1944-1955, nepaginat

2 Initial fusese scris sentimentului de grandoare. 3 Initial, fusese scris, ordine.

EUROPA UNITA

21

Nr.2

29 martie 1946, Geneva. Prezentare a principiilor universale care au stat la baza infiintarii Uniunii Europene a Federalistilor.

In efervescenta generala provocata de eforturile intreprinse in vederea organizarii pacii, cativa cetateni ai unor diverse natiuni europene s-au reunit la Geneva, pentru a defini in comun principiile, pe care le considera esentiale pentru stabilirea unei ordini mondiale juste si armonioase.

Ei au constatat, din capul locului, partea determinanta ce revine civilizatiei euro pene in formarea si evolutia gandirii si a institutiilor umane. De asemenea, ei au ajuns la concluzia ca specificul acestei civilizatii este de a fi adus, in mod liber, diversele natiuni care fac parte din ea, la stabilirea anumitor valori comune, bazate pe respectarea liber tatii si a demnitatii omului. Printre aceste valori, cele care au fost cel mai mult respec tate din toate timpurile, sunt valorile umane.

Radacinile'' greco-Iatine si biblice sunt comune tuturor popoarelor din Europa.

Diversitatea lor, produs al acestei evolutii istorice si intelectuale, trebuie considerata o valoare pozitiva, un element multicolor al civilizatiei europene, unica in felul ei. Pier derea unui singur element din toate acestea ar reprezenta o saracire a intregii noastre civilizatii si, in consecinta, o grava prejudiciere a ansamblului de valori umane.

Ca prima consecinta a acestor constatari, salvgardarea principiului diversitatii europene, precum si a dreptului la existenta si la dezvoltare libera al natiunilor mari si mici le pare a fi un postulat de cea mai mare insemnatate pentru pacea de maine.

Au cazut, deci, de acord asupra necesitatii de a afirma si a apara acest postulat pe plan etic si intelectual, in afara oricarei veleitati de a lua pozitie in luptele politice natio nale si internationale. De asemenea, [au cazut de acord] asupra necesitatii de a actiona asupra opiniei publice mondiale, in scopul punerii in valoare a contributiei oricarei natiuni la dezvoltarea civilizatiei, pentru a justifica mai bine dreptul la existenta al natiunilor mici, si al celor mari deopotriva.

Ca o a doua consecinta, se impune o actiune pentru apararea valorilor umane, caci omul este constanta universala a oricarui sistem de valori sociale. Evident ca, vor bind de valorile umane, nu ne putem opri doar la valorile legate direct de individ; caci din acestea fac parte si cele de natura colectiva, potrivite sa creeze ambianta indis pensabila infloririi valorilor individuale.

Dat fiind ca, in prezent, anumite curente de opinie tind sa subestimeze importanta omului, sarcina cea mai urgenta este de a gasi formula de echilibru intre realitatile societatii moderne si rolul imuabil al valorilor umane pentru viata sociala.

4 In manuscris, aceasta fraza a fost taiata de catre Grigore Gafencu. 5 Suprascris traditiile.

22

GRIGORE GAFENCU SI PROIECTUL EUROPEI UNITE

In mod cert, una dintre conditiile prealabile, indispensabile pentru repunerea la loc de cinste a valorilor umane, este respectarea neabatuta a celor patru libertati procla mate de catre presedintele Roosevelt.

Pentru acele zile viitoare, pe care incercam sa le punem la adapost - spune presedintele - proiectam o lume bazata pe cele patru libertati umane esentiale. Prima este libertatea cuvantului si de exprimare in intreaga lume. A doua este libertatea oricarei persoane de a se ruga la Dumnezeu, dupa voia sa, in intreaga lume. A treia este libertatea de a nu fi supus privatiunilor, ceea ce, exprimat in termeni actuali, echivaleaza cu un acord economic care va garanta o viata sanatoasa si pasnica pentru toti locuitorii fiecarei natiuni, in intreaga lume. A patra este libertatea de a nu se teme, care inseamna o reducere generala a armamentelor intr-o asemenea masura incat nicio natiune sa nu capabila sa comita un act de agresiune fizica impotriva niciunuia dintre vecinii sai, oriunde ar fi - in intreaga lume't'',

Dar, de vreme ce este de neconceput ca libertatile de mai sus sa fie posibile fara egalitatea oamenilor si a colectivitatilor in fata legilor pe care inteleg sa si le impuna, rezulta ca egalitatea atat intre oameni, cat si intre natiuni, mari sau mici, puternice sau slabe, reprezinta una dintre conditiile indispensabile si, totodata, garantia oricarui climat de libertate.

O a doua conditie prealabila este respectarea democratiei, formula politica a carei evolutie este inseparabila de civilizatia de esenta europeana. Numai in acest cadru se poate imagina o restabilire a valorilor umane. Prin acest cuvant, democratie, se inte lege orice forma de guvernamant bazata pe:

1) consimtamantul popular, exprimat periodic si liber prin mijloace pasnice si legale, si pe

2) exercitarea puterii de catre majoritate, cu respectarea drepturilor inalienabile ale unei opozitii avand dreptul de a se organiza (opozitie organizata).

In fine, printre valorile umane carora trebuie sa li se asigure viitorul, pare absolut necesar sa se acorde primul loc Dreptului. Continuitatea civilizatiei mondiale nu se poate concepe fara continuitatea ideii de justitie si a unei ordini de drept. Numai Drep tul poate crea bazele unei formule de echilibru, la fel de bine intre om si societate, cat si intre interesul statelor si interesele comunitatii internationale. Orice prejudiciere a dreptului antreneaza automat un dezechilibru ce pune in pericol insasi existenta valo rilor umane.

AMAE, Colectia Grigore Gqflncu, vol. 4, Articole, iniennuri, comentarii la diverse probleme internationale, 1944-1945, nepaginat

6 Franklin D. Roosevelt's .Four fteedoms speech . Annual Message to Congress on the State of the Union: 01.06.1941, in Frank1in D. Roosevelt. Presidential Library and Museum, http://www.fdrlibrary. marist.edu/lourfreedoms.

EUROPA UNITA

23

Nr.3

1 februarie 1947, Geneva. Scrisoare/ in care sunt rezumate ideile cu privire la organizarea unitara a Europei, idei expuse pe larg in textul care o insoteste, intitulat Consideratii cu privire la problema unei organiziiri unitare in Europa.

( ... )

Cred, totusi, ca ceea ce astazi prezinta importanta, nu este neaparat de a se insista asupra formei constitutionale, pe care Europa sa o adopte maine. Ceea ce este, indeosebi, important, este de a se desprinde marile linii ale politicii, pe care Occidentul sa le urmeze in problema europeana.

Ar fi dificil astazi - iar eu cred ca ar fi periculos - sa nu se aiba in vedere pro blema europeana in totalitate, pentru a identifica o solutie de ansamblu. Nu este, de altfel, in traditia Occidentului si, in special, in traditia politicii britanice, de a cauta, dupa fiecare criza internationala, modalitatea de a institui o ordine europeana? As aminti aici, cum am facut-o in repetate randuri in Consideratums, care urmeaza, trei nume si trei date: Viena, 1815; Paris, 1856; Berlin, 1878. Telul urmarit a fost mereu acelasi: sa fie respectate in egala masura diversitatea si unitatea Vechiului Continent; sa nu i se permita unei puteri continentale sa-si impuna hegemonia asupra vecinilor; sa nu i se permita unei mari puteri limitrofe sa decida singura, dupa dorintele si convenientele sale, soarta unei parti din Europa. Iar interesul superior pe care o astfel politica si-l alesese de aparat, ca o obligatie, era si el mereu acelasi: era vorba de a aplica anumite principii comune, de care depindeau libertatea si securitatea tuturor tarilor europene.

A promova in prezent o atare politica nu inseamna sa ai o atitudine provocatoare, (cum pretind unii partizani ai statu quo-uluz); ci sa actionezi in spiritul continuitatii. Si, in plus, este singura modalitate de a face un lucru cu adevarat salutar si constructiv, avand in vedere ca, in circumstantele actuale, nicio tara europeana, libera sau ocupata, nu poate sa fie ridicata din ruinele si din mizeria ei decat printr-un efort comun si dupa un plan de ansamblu.

Aici se pune problema atat de importanta a menajarii Rusiei. Cu siguranta, nimeni nu ar putea sa se gandeasca cu inima usoara la posibilitatea unui nou conflict. Dar ai voie sa te intrebi daca, sacrificand unitatea Europei exigentelor unei colaborari increza toare cu Uniunea Sovietica, poti indeparta pericolul unui astfel de conflict sau daca, dimpotriva, nu ai face decat sa-I agravezi? Pentru mine, cum bine stiti, raspunsul la aceasta intrebare este unul singur. Cred ca realistii care-si imagineaza ca impartirea Europei constituie in gandirea Sovietelor o realitate durabila, isi fac iluzii regretabile;

7 Documentul este incomplet (lipseste prima pagina a scrisorii). Cu toate acestea, editorii au considerat bine-venita publicarea lui, deoarece ne permite sa intelegem ratiunile care s-au aflat la baza redactarii textului intitulat Consideratii cu privire la problema unei organiziiri unitare in Europa, ce insoteste scrisoarea. In privinta destinatarului scrisorii, vezi doc. nr. 15, nota 108.

 

Nu exista decat o singura Europ a l Chiar daca trupul sau

este mutilat si impartit, ideea europeana este indivizibila.

Europa nu poate renaste in Vest, daca ea moare In Est.

Vechiul Continent isi poate redobandi vitalitatea, grandoarea si puterea numai daca isi recastiga vechile granite.

 

 

Nascuti la viata noua si asezati pe temelii politice cu sprijinul

Apusului si sub obladuirea ideii europene, era firesc sa ramanem legati de aceasta idee ca stat independent si suveran.

Era pentru noi o porunca a istoriei si o conditie de viata sa ne orientam In toate crizele internationale

dupa cerintele ordinii europene.


Anul aparitiei: 2013
Numar pagini: 304
Format: 16,7 × 24 cm