Aceasta carte analizeaza aderarea Romaniei la Uniunea Europeana din trei unghiuri: european, romanesc si german. Ea se bazeaza pe aproximativ 15 interviuri cu martori si participanti contemporani – persoane care ocupa pozitii foarte diferite. La sfarsitul cartii se gaseste o lista completa, care descrie rolul fiecarei persoane in perioada 1989-2007. Anexa ofera, de asemenea, o imagine de ansamblu a unor evenimente selectate din Romania, Europa si Germania in acei ani. (Jochen M. Richter)
Spre deosebire de mecanicismul manipulator al celor mai multe scrieri de acest gen, cartea lui Jochen M. Richter o consider a fi nu doar originala, dar si provocatoare. Originala deoarece autorul a adus in prim-plan opinii ale unor persoane implicate in procesul extinderii UE si al negocierilor de aderare a Romaniei, iar nu formularile criptate ale rapoartelor institutiilor din Bruxelles, care, se vede si din spusele multor intervievati, contineau frecvente jocuri de limbaj ale unor interese diferite. Provocatoare pentru ca lucrarea, pe care editura clujeana ?coala Ardeleana o publica in limba romana, arata ca o cercetare stiintifica serioasa a procesului aderarii Romaniei la UE ar aduce nu doar o cunoastere suplimentara, dar, mai ales, o intelegere mai buna a ceea ce a fost si ce rezultate putea oferi poporului roman sansa aderarii si integrarii europene. (Vasile Puscas)
In noua capitole captivante, Richter isi povesteste experienta specifica si foloseste interviuri cu participanti si co-creatori, de la eforturile de aderare ale Romaniei pana la consecintele acestei actiuni. Incepand cu punctul de vedere european, s-ar parea ca la Bruxelles a fost subestimata complexitatea problemei, in timp ce, din punct de vedere german, obligatia morala a fost cea care a dominat, iar impulsul negocierilor a trebuit sa fie folosit. Privind retrospectiv, Richter se intreaba daca UE a fost indeajuns de receptiva intre 2004 si 2007. Pentru Romania, in orice caz, a fost sansa – poate ultima oportunitate – de a adera la ravnita comunitate de state. (Michael Gehler)
Cuprins
Cuvant-inainte la editia in limba romana de Vasile Puscas
Prefata de Michael Gehler
Introducere
Capitolul 1 Punctul de plecare
Punctul de vedere european: complexitatea subestimata
Perspectiva germana: datoria morala
Viziunea romaneasca: schimbari dramatice
Capitolul 2 Utilizarea impulsului
Era UE pregatita?
Momentul a fost, cu siguranta, corect, spun germanii
Pentru romani, a fost fereastra lor de oportunitate
Capitolul 3 Apartenenta la NATO si criza din Balcani
Procese separate? – O discutie europeana
O problema geostrategica – pentru germani
Un test de loialitate – pentru romani
Capitolul 4 Discutiile privind Tratatul constitutional
O decizie inteleapta, dintr-o perspectiva europeana
Germanii subliniaza ca Romania a fost reprezentata in totalitate
Avantul ideilor noi sufocat de starea de spirit schimbatoare
Capitolul 5 Bilantul criteriilor de la Copenhaga
Importanta consolidarii institutionale – UE a facut o greseala
Pentru germani, statul de drept este fundamental
Cati euro se poate astepta Romania sa primeasca?
Rezumand dezbaterea de la prezidiu, ca sa spunem asa
Un alt aspect – intrarea sub influenta
Capitolul 6 MCV si problema coruptiei
MCV: de la clauza de salvgardare economica la super-clauza de salvgardare
MCV: un factor de sine statator
MCV: o problema care inca da batai de cap si astazi
Capitolul 7 Consideratii finale ale persoanelor intervievate
Capitolul 8 De la Declaratia de la Snagov pana astazi
Capitolul 9 Ce putem invata pentru viitor?
Comisia recunoaste o masinarie prea mare de legiferare
Germanii pledeaza pentru alternative
Romanii se simt striviti de greutatea provocarilor
Propriile reflectii
Epilog
Despre autor
?i despre aceasta carte
Persoane intervievate
Aceasta carte nu ar fi fost posibila fara
Anexa I: Cronologie selectiva
Anexa II: Declaratia de la Snagov
Anexa III: Strategia de la Snagov
Referinte
Index
Despre autor: Permiteti-mi sa ma prezint asa cum o fac atunci cand vorbesc in scoli sau tin prelegeri la universitati. Ma consider un adevarat european. Nu atat pentru ca am lucrat 30 de ani in cadrul institutiilor UE, cat pentru ca viata mea este strans legata de schimbarile de pe Batranul Continent si de modul in care s-a dezvoltat Europa. Bineinteles, multe dintre acestea sunt pure coincidente, asa cum este adesea viata.
M-am nascut cu un an inainte ca Zidul Berlinului sa fie construit si atat Germania, cat si restul lumii sa fie impartite in ceea ce se numeste Est si Vest. Pe langa umbrele Razboiului Rece, imi amintesc foarte bine cand mama mea mi-a povestit, ani mai tarziu, cat de speriata a fost cand aveam un an. Parintii mei hotarasera sa isi ia o pauza si m-au lasat cu bunicii mei. Parintii isi petreceau o perioada de timp in Elvetia cand a aparut vestea ca Berlinul va fi impartit. Poate suna exagerat astazi sa ne gandim ca ar fi fost posibil ca ei sa nu mai revina acasa. Dar acelea erau zile pline cu multa tensiune, iar temerile legate de cel de-al Doilea Razboi Mondial, pe care ambii parinti le traisera, erau foarte prezente.
Am absolvit scoala cu cateva saptamani inainte de primele alegeri directe pentru Parlamentul European, in iunie 1979. Fiind pentru prima data alegator, am simtit ca era foarte important sa-mi exercit dreptul la vot. La acea vreme, in Europa de Vest, multe tari, inclusiv Germania, se confruntau aproape zilnic cu incidente teroriste. Intr-o dimineata, cand conduceam masina tatalui meu spre scoala, am fost tras pe dreapta de Politie, scos din masina, trantit pe capota si apoi am simtit o mitraliera la cap. Perchezitia s-a incheiat rapid, iar politistii si-a cerut scuze. Ei bine, parul meu era destul de diferit fata de astazi si trebuie sa fi avut unele asemanari cu un terorist de pe afisul cu persoane cautate.
Pana la momentul in care m-am pensionat, in decembrie 2020, am asistat la patru extinderi, am lucrat pentru Comisia Europeana, inclusiv pentru doi comisari in biroul lor privat, si pentru Parlamentul European. Din pacate, in anul in care mi-am incheiat cariera europeana, Brexit a marcat un esec esential, iar noi am pierdut pentru prima data o tara membra. (JOCHEN M. RICHTER)
