Descriere - Agora vremurilor moderne - Introducere in tainele televiziunii de stiri

E o diferenta remarcabila intre raporturile profesor-elev statornicite in Statele Unite si cele pe care sistemele de invatamant le-au stabilit in Europa. in Statele Unite aceste raporturi sunt vazute in principal ca fiind subordonate interesului comun: acela ca elevii sa invete cat mai repede si mai bine. De aceea, profesorul si elevul sunt vazuti ca o echipa coagulata in jurul interesului comun, ca parteneri cu acelasi scop. O astfel de abordare a acestui tandem, este in mod evident subordonata ideii de eficienta. Scopul comun, statutul de parteneri, ii pune, din acest punct de vedere, pe cei doi pe picior de egalitate, ii face sa devina cetateni egali ai campusului universitar. Orice bariere de comunicare intre student si profesor, care ar putea sa apara din cauza diferentelor de varsta sau de pregatire, sunt astfel eliminate, cel putin in teorie. in Europa abordarea raporturilor dintre profesor si elev este foarte diferita. in acest tip de relatie autoritatea profesorului este in afara de orice discutie.

Este de la sine inteles ca studentul ii datoreaza respect profesorului, atat din cauza diferentei de varsta, cat si datorita diferentei de pregatire. Mai mult decat atat, studentul ii datoreaza ascultare, in amandoua acceptiunile cuvantului: el trebuie sa "asculte" cu atentie cursurile; pe de alta parte profesorul, in afara de rolul pe care il are ca sursa de informatie, are si un rol formativ. El il "educa" pe student pentru a depasi stadiul in care se afla si a ajunge la cel de "initiat". Ceva din vechea traditie a invatarii, care in Evul Mediu se intampla aproape exclusiv in vecinatatea Bisericii, a raporturilor dintre maestru si ucenic, dintre calugarul "imbunatatit" care il invata pe novice cum sa devina, cum sa se desavarseasca, se pastreaza si astazi in mediile universitare din Europa. O astfel de relatie poate fi considerata ca fiind de subordonare.

    Nu este menirea acestei introduceri sa stabileasca care sistem este mai bun. Trebuie spus insa ca pentru invatarea acestei meserii (de jurnalist de televiziune in special) abordarea de tip American este mult mai buna. Acest lucru se intampla pentru ca invatarea meseriei de jurnalist are o esentiala dimensiune practica. Profesorul

este de cele mai multe ori pus in situatia sa le arate efectiv elevilor cum se procedeaza, sa lucreze impreuna cu ei in echipa. Specificul acestei meserii face ca ea sa nu poata fi circumscrisa de o teorie sau alta, abordarea teoretica cazand astfel intr-un plan secundar. Relatia dintre jurnalistul profesor si jurnalistul elev trebuie sa fie una colegiala, in care cei doi, lucrand in echipa cu scopul de a face performanta jurnalistica, invata unul de la altul. Acesta este si spiritual acestui curs. Este vorba, de fapt, despre un transfer de experienta catre cei care vor sa devina jurnalisti de televiziune. Citirea acestui curs este suficienta pentru o familiarizare elementara cu jurnalismul de televiziune a celor care se afla la inceput de drum. insa, fara aplicarea practica a celor invatate aici, parcurgerea acestor file ramane un exercitiu mental steril, iar procesul de invatare va fi, fara indoiala, ratat.

Cuprins

Capitolul I. Introducere in televiziunea de stiri
1. Rolul televiziunii
2. Vedeta
3. Discernamant jurnalistic
4. Functiile televiziunii

Capitolul II. Manipularea
1. Actorii si mediile manipularii
2. Consecintele manipularii

Capitolul III. Redactia de stiri
1. Echipa de stiri
2. Sedinta de redactie
3. Reporterul - responsabilitati si atributii
4. Corespondentul - responsabilitati si atributii
5. Anchor - responsabilitati si atributii

Capitolul IV. Elemente de baza in televiziune
1. Fotograma sau frame
2. Imaginea si cuvintele
3. Folosirea arhivei
4. Sincroane - SOT - Sound bites
5. Ambianta - Natural Sound - NS
6. incadraturile
7. Miscarile de aparat
8. Cateva reguli pentru editarea de imagine
9. Culegerea de informatii

Capitolul V. Transmisii in direct
1. Beneficii ale transmisiei live
2. Reguli ale transmisiei in direct
3. Tipuri de transmisii in direct (reportaj in direct)
4. Story-uri citite (tell stories)
5. Voice over (V/O)
6. Promovarea reporterilor
7. Locatia transmisiilor in direct
8. Raspunderea reporterului care face o transmisie in direct
9. "Nu stiu"
10. Memorarea si transmisia unui reportaj live
11. Improvizatia (ad-libbing)
12. Greseli de productie a transmisiei in direct
13. Breaking news
14. Transmisie care include un material transmis din statie sau din car
15. Transmisii cu interviu

Capitolul VI. Stand-up
1. Motivarea
2. Stand-up de inceput
3. Stand-up de mijloc sau stand-up bridge (punte)
4. Stand-up de final
5. Durata
6. Stand-up inadecvat
7. Cadre de stand-up
8. Pozitia camerei

Capitolul VII. Transmiterea unor evenimente ample
1. Reporter consultat ca martor ocular
2. Transmisii sportive
3. Calitati necesare pentru transmisiile in direct

Nr. de pagini : 376
Anul aparitiei : 2006