Acest site folosește cookies pentru a furniza servicii și funcționalități personalizate. Prin vizitarea site-ului nostru, îți dai acordul pentru descărcarea acestor cookies. Am inteles

Poți afla mai multe despre cookies și poți schimba setările lor aici.

Gabriel Garcia Marquez

Marquez, Gabriel Garcia
Biografie
Nascut pe 6 Martie 1928 in Aracataca intr-o familie saraca, Gabriel Garica Marquez a fost crescut pana la varsta de opt ani de catre bunicii din partea mamei. Aceasta va avea o influenta majora asupra stilului autorului, dupa cum va recunoaste mult mai tarziu : "Simt ca tot ceea ce am scris reprezinta experiente din timpul petrecut alaturi de bunicii mei.". Cea mai mare influenta par sa o fi avut superstitiile bunicii si modul ei de a povesti: "Povestea lucruri care pareau a fi fantastice si supranaturale, dar le povestea cu un ton complet natural....Cea mai importanta era expresia fetei. Nu isi schimba deloc expresia fetei atunci cand povestea si toata lumea era surprinsa."

La varsta de opt ani, ca urmare a mortii bunicului sau, s-a mutat impreuna cu parintii, varsta la care si-a inceput educatia formala, fiind inscris la internatul din Barranquilla. Fire timida, Gabriel Garica Marquez si-a castigat totusi o oarecare reputatie datorita caricaturilor si poeziilor amuzante pe care le scria. Fiind serios si fara abilitati atletice a fost poreclit "Batranul" de colegii de clasa.

La varsta de doisprezece ani i-a fost acordata o bursa de studii, astfel ca si-a continuat studiile la Liceul National (Liceo Nacional) din Bogota. In aceasta perioada si-a descoperit pasiunea pentru literatura si stiintele umaniste. Seara citea povesti colegilor sai, fapt care, alaturi de obiceiul de a scrie poezii si dragostea pentru literatura, i-a castigat o reputatie de scriitor. Poate ca aceasta reputatie a fost cea care a determinat mai tarziu scriitorul sa apara.

Dupa terminarea liceului, la cererea parintilor sai se inscrie la Facultatea de Drept fara a avea insa o inclinatie deosebita spre acest domeniu. Neinteresat de studii, le neglijeaza petrecandu-si timpul plimbandu-se prin Bogota sau citind. In aceasta perioada va citi autorii si cartile care vor avea o influenta majora asupra modului sau de a percepe literatura si scrisul. Metamorfoza lui Kafka, ii va provoca o adevarata revelatie:"Nu am stiut ca cineva are voie sa scrie in acest mod. Daca stiam asta, as fi inceput sa scriu cu mult timp in urma", de asemenea va remarca:" asa obisnuia si bunica mea sa spuna povesti, cele mai ciudate lucruri cu un ton complet natural".

Constrans de situatia politica din Columbia renunta la studiile de drep si decide sa se dedice scrisului. Influentat de noul cerc de prieten ii va descoperi pe Hemingway, Joyce, Woolf,si cel mai imporant pe Faulkner. Tot acum va studia si calsicii, cea mai mare influenta avand-o Sofocle.

In 1946 va publica prima sa nuvela, fara a avea insa mare succes.In aceasta perioada va lucra ca jurnalist pentru diferite ziare columbiene, fara a neglija insa propriile planuri si idei. Convingerile sale politice ii vor aduce insa multe "neintelegeri� cu gurvenul columbian, iar prietenia cu Fidel Castro va rezulta in probleme cu guvernul american. Probleme sale vor apare si ca urmare a implicarii sale in relatarea naufragiului Caldas, in seria Relato de un náufrago, serie de articole ce a aparut in El spectador.

Aflat in Italia pentru a relata ultimele zile ale suveranului pontif,in momentul izbucnirii scandalului Caldas, Marquez devine corespondent extern pentru El Espectador, incercand astfel sa evite posibilele probleme cauzate de guvernul columbian. Datorita relatarii naufragiului Caldas, ziarul este curand inchis, iar Marquez ramane fara slujba. Dupa o perioada de perindari prin Europa se stabileste la Paris, in cartierul Latin, unde traieste in principal din credite.

Acum va lucra la primele variante ale romanului Nimeni nu-i scrie colonelului si La mala hora, cu titlul initial Este pueblo de mierda. La scurt timp dupa terminarea acestora se intoarce in America Latina, dar nu in Columbia, ci in Venezuela, loc de refugiu pentru multi columbieni.

In 1958 viziteaza pentru o scurta perioada Columbia, si se casatoreste cu Mercedes Bacha, un an mai tarziu se naste primul sau fiu, Rodrigo. Mutandu-se la New York devine membru al presei latine, insa dupa numai un an va renunta la acest post ca urmare a amenintarilor primite. Deziluzionat paraseste America, stabilindu-se in Mexico City.

Perioada din Mexico City pare a fi una benefica pentru autor. Termina si publica Nimeni nu-i scrie colonelului, dar si Funerariile Mamei Mari. De asemenea finalizeaza lucrarile pentru Este pueblo de mierda si ii schimba titlul in La mala hora, inscriind-o si castigand concursul literar de la Bogota. Sponsorii concursului trimit cartea spre publicare la Madrid, insa continutul este alterat profund de catre editori, prin inlaturarea jargonului latin american astfel incat toate personajele par a vorbi spaniola literara. Dezamagit Garcia Marquez se vede nevoit sa repudieze La mala hora, si va astepta inca cinci ani pentru a vedea cartea publicata in forma sa originala.

Succesul il cunoaste insa in momentul publicarii romanului "Un veac de singuratate". Sincer, povesteste cum ideea si forma viitorului roman au aparut ca o revelatie: "Deodata- Nu stiu de ce- Am avut o revelatie despre cum as putea scrie cartea....Ideea era complet formata, incat chiar acolo as fi putut sa dictez primul capitol".

Aceasta revelatie a avut ca rezultat un an de-alungul caruia singurul lucru pe care l-a facut a fost sa lucreze la viitorul roman. In toata aceasta perioada familia Gacia Marquez a fost nevoita sa traiasca din credite, amanetari si imprumuturi, bucurandu-se de sprijinul celor din jur, ca si cum toti ar fi inteles ca ceva magic urma sa apara.

Un veac de singuratate va aparea in 1967, cand aticipatia din jurul sau crescuse deja simtitor. Primul tiraj de 8000 de exemplare a fost epuizat in saptamana lansarii. Foarte rapid succesul inregistrat pe plan local s-a raspandit, astfel romanul a fost tradus in peste 20 de limbi straine, fiind numit Cel Mai Bun Roman Strain in Franta. Garcia Marquez a cunoscut in sfarsit succesul.

Faimei si succesului aprute dupa publicarea romanului sau, autorul le-a raspuns scriind, astfel ca in prezent ne putem bucura de o varietate mare de nuvele si romane.

Opera
Romane
1962 - La mala hora
1967 - Un veac de singuratate (Cien anos de soledad)
1975 - Toamna patriarhului (El otono del patriarca)
1981 - Cronica unei morti anuntate (Crónica de una muerte anunciada)
1985 - Dragoste in vremea holerei (El amor en los tiempos del cólera)
1989 - Generalul si labirintul sau (El general en su laberinto)
1994 - Despre dragoste si alti demoni (Del amor y otros demonios)

Povestiri, nuvele si colectii
1947 - Ochi de caine albastru (Ojos de perro azul)
1955 - La hojarasca
1961 - El coronel no tiene quien le escriba
1962 - Los funerales de la Mamá Grande
1968 - Un senor muy viejo con unas alas enormes
1978 - Incredibila si trista poveste a candidei Erendira si a bunicii sale fara suflet (La increíble y triste historia de la cándida Eréndira y de su abuela desalmada)
1992 - Doce cuentos peregrinos
1995 - The Handsomest Drowned Man in the World
1998 - For the Sake of A Country Within Reach Of The Children
2004 - Povestea tarfelor mele triste (Memoria de mis putas tristes)


Titlurile autorului Gabriel Garcia Marquez (24)