„Am hotarat tarziu sa incep aceasta poveste, dupa o noapte in care l-am visat din nou pe tata. Mult imbatranit, intr-o celula, asa mi-a aparut in vis. Avea o barba lunga, alba, nepieptanata, parca nesfarsita. Ma privea deprimat. Iarta-ma, fiule..., mi-a spus, ingrozitor de palid si de speriat. Abia putea sa vorbeasca.
M-am apucat sa scriu primele randuri avand in minte imaginea lui din vis. Era de nerecunoscut, ca atunci, la proces. As fi vrut sa incep cu mult inainte, dar, de fiecare dat...
