„La 1871, romanticul student vienez Eminescu era absorbit de vis, himerism, arhei, stiinte oculte, Ahasver, valul lui Isis, alchimie si astrologie. La 1971, romanticul student bucurestean Culianu a absorbit deja toata acea <lume> eminesciana, ii dubleaza pe Schopenhauer cu Jung, pe Kant cu Kierkegaard, pe Gautier cu Borges. Ca si la Eminescu si Eliade, la Culianu, in prozele sale, nici o hermeneutica nu poate fi vreodata excesiva.
La tot pasul apar simboluri policentrice, iar referi...
