Carti in categoria Diverse

Repovestirile oferite de Katharina Neuschaefer in cele mai frumoase legende ale lumii alcatuiesc o intreprindere plina de nerv.Plamanda legendara originara, cea clasica si atat de fermecatoare, a fost prelucrata de autoare intr-o maniera antrenanta, adaptata puterii de intelegere a copiilo, si prefacuta in texte ce confera lecturii - de unul singur sau in tovarasia celor mari - atributul unei placeri fascinante.Cartea rezerva surpiza redescoperirii atator si atator eroi clasici-Nibelungii si Sie...

Basme de suflet care vor inveseli serile copiilor, bunicilor, parintilor. Din cuprins: Caruta diavolului; Alungarea duhului; Secera de argint; Floarea pustiului; Hotul de curcubee; Marea cautare; Balaurul apelor; Lacrimile zanei; Zana viselor; Fara iubire nimic nu e; Imparatul oglinzilor; Feciorul vrajitoarei; Cheia de aur; Roata Olarului; Povestea dansului; Obarsia vietii; Puiul de urs; Semnul vesniciei; Sulita zmeului; Iertarea nesupunerii; Diavolul pacalit; Balaurul cu o Mie de picioare; Cuti...

Basme de suflet care vor inveseli serile copiilor, bunicilor, parintilor. Din cuprins: Ochii lumii; Lupta cea mare; Carul de aur; Uriasul cel bun; Grauntele pierdut; Arborii Domnului; Zana norocului; Floarea iubirii; Zana somnului; Schimbarea pastorilor; Ingerul tamaduitor; Lenesii lumii; Nufarul albastru Fragment:“Nici chiar bunul Dumnezeu nu s-a amestecat in mersul lumii, deoarece hotarase sa lase totul in voia sortii, incredintat ca oamenii, cat erau ei de nestiutori pe atunci, vor izbu...

Basme de suflet care vor inveseli serile copiilor, bunicilor, parintilor. Din cuprins: Imparatul; Tara povestilor; Vesmantul vrajit; Pricina imparateasca; Vraciul cel intelept; Singuratatea cucilor; Surorile vitrege; Cainele si pisica; Pietroiul cel mintos; Ori totul, ori nimic; Scara spre cer; La rau ca la rau; Printul pustiului; Oul fermecat; Paznicul cerului; Toiagul cu vraji; Comora Pamantului; Apa vie; Inima Lumii; Margelele fermecate Fragment:“Cu toate acestea, oamenii din imparatia ...

Basme care vor inveseli serile copiilor, bunicilor, parintilor. Din cuprins: Imparatul tantarilor; Marea pacaleala; Taramul de Dincolo; Lazile cele ferecate; Copiii diavolului; Chipuri multe; Imparatia umbrelor..; Ultima cetate; Roaba vrajitorului; Nestemata cea fermecata; Imparatia apelor; Cea mai bogata imparatie; Oastea adancurilor; Naravul din fire; Norocul ti-l faci singur; Pestera blestemata; Calutul inaripat; Cei sapte spiridusi; Franghia cea rasucita; Coiful vrajit; Pasarea nemuritoare; ...

Popularitatea lui Cuza a fost imensa si ea se explica prin larga difuzare in popor, in toate straturile sociale, a povestirilor si traditiilor despre domnitorul roman. Traditia despre Cuza a patruns mai adanc in mentalitatea populara decat in cazul altor figuri istorice. Amintirea lui Cuza este legata de marea sa popularitate epoca de infaptuiri sociale si nationale. Importantele reforme, ca cea agrara si secularizarea averilor manastiresti, organizarea pe baze noi a armatei si a sistemului admi...

Stefan cel Mare, eroul legendar, una dintre cele mai populare personalitati istorice si mitice, a dominat veacuri de-a randul imaginatia romanilor. El a rezonat in constiinta populara prin felul in care a inteles sa se apropie de popor, de nevoile razesimii si sa conduca destinele tarii sale spre prosperitate, belsug si neatarnare. S-a bucurat de aprecierile efective ale colectivitatii, datorita modului in care s-a suprapus, la un moment dat, peste idealul de erou conducator. Vazut de popor, Ste...

Personalitate complexa din legenda populara romaneasca, Vlad Tepes se dezvaluie in numeroase ipostaze, care il pun in valoare ca o figura istorica permanent prezenta, desi in cronicile straine el fusese mult controversat. In mentalitatea populara romaneasca, el devine simbolul eroului justitiar, de o mare cinste si dreptate care s-a contopit cu cerintele neamului sau si ale momentului istoric. Despre Vlad Tepes s-a spus ca ura hotia si era cel mai aspru dusman al hotilor. Se stie in mod real ca ...

Doamne, eu cred ca mi-ar sta bine cu o coroana mare pe cap, asa cum se cuvine unei capetenii peste padurile muntilor.Bine, cerbule, fie precum ti-e voia. Fiindca tie nu ti-am dat coarne, cum am dat boilor si altor fapturi ale mele, iata, te binecuvantez sa porti pe cap doua crengi verzi, frumoase si ramuroase, de stejar, care sa-ti steafalnice ca doua pampoane.Si zicand asa, infipse in capul cerbului doua crengi verzi de stejar. Cerbul multumi lui Dumnezeu pentru podoapa ce i-a dat si marirea in...

Sarmana merla zbura sa se adaposteasca pe cosul de la casa primarului. Dar servitoarea pusese la frigare niste carne de porc si tot fumul mergea la mierla. Mierla se afuma asa de tare ca se facu neagra ca un corbDupa trei zile Ianuarie isi dete sufletul, iar mierla se intoarse la puisori din cuibSfinte dumnezeule! ce urata li se paru puisorilor. Ba nici n-au vrut s-o recunoasca de mama si au alungat-o din cuib.Dar lui Dumnezeu i se facu mila de nenorocita de mierla si facu asa ca toate mierlele ...

Sora cea mai mare cazu atunci pe ganduri caci palatul ei era tot la inceput. Pizma si mania incepura sa-i roada inima si in cele din urma, fu cuprinsa de o furie nebuna. "Daca nu pot sa-mi zidesc si eu un palat tot asa de frumos ca al surorii mele, atunci voi face sa se darame si al ei", gandi uriasa cea rautacioasa. Si indata apuca un fier mare de de plug, il invarti de cateva ori deasupra capului apoi il repezi cu toata puterea spre palatul surorii sale.Fierul nu nimeri palatul, ci trecu mai d...

Se scula tiptil, tiptil, iesi afara. Cand colo, Luceafarul de mana cu o fata frumoasa, cum nu mai vazuse decat pe fata unui imparat, pe care nu stia de ce o izgonise tat-sau intr-un palat de sticla, in mare, dupa care fata plecase in lume, nu stiu de ce.Atata erau de prapaditi tinerii nostri cu vorba, ca nici cu stiurca ca Soarele e la spatele lor. Cand dadura cu ochii de el, fata atata se tulburase, ca a prins a face fete nefacute de om pana atunci; de la alb, a dt-o in verde, in rosu, in albas...

Era odata,Ca niciodata,Daca n-ar fiNu s-ar povesti.Noi nu suntem de cand povestile,Ci suntem mai dincoace,Cu vreo doua, trei soroace,De pe cand se potcovea puriceleCu nouazeci si noua oca de fier la un picior,Se ridica-n inaltul cerului,Si tot ii parea ca-i usor.(Craita si lacramioarele)Anul aparitiei: 2015Numar pagini: 71Format: 13x20

Tantaroaica, foc si para ca barbatul ei nu vrea s-o asculte, se porneste si se duce tinta la Dumnezeu. Si, cum ajunge, incepe a i se plange si a zice ca ea nu e in stare sa traiasca din sucul copacilor si, de aceea, il roaga sa-i dea alta hrana mai buna.Dumnezeu se uita lung la dansa si apoi o intreaba:Dar barbatul ce zice la acesta?Ce sa zica?... El nu zice nimica, macar ca, de cand a inceput nutri numai cu suc de buruieni si de copaci, s-a facut asa de pitigaiat si de prizarit, ca numai umbra ...

Si, fiindca pe timpul acela macar ca erau mai multe izvoare din care curgea o apa limpede ca lacrima, rece ca gheata si foarte buna de baut, nici unul nu era ingrijit cumsecade, ci cum le-a lasat Dumnezeu, de aceea a pus ea oameni ca sa curateasca si sa ingrijeasca izvorul din poenita, unde petrecea si sa ingrijeasca izvorul din poienita, unde petrecea ea adeseori si din care izvora cea mai buna apa; sa faca un fel de fantana dintr-insul si dupa aceea sa-l zideasca si sa-i puie ghizdele si un ac...