Ar fi si greu de trecut cu vederea o aparitie asa expresiva ca a lui Razvan Nicula, cu chipul ars de acel „liebliche Sonne der Nacht" din Imnurile catre noapte ale lui Novalis, nedormit si palid, ochi de carbune cu adancimi de mina, plete-n vant, atletic, trench coat lung din piele neagra din specia Death Bones Gothic ori Just Tribal, asadar o versiune de Duncan MacLeod fara sabie la spinare, insa purtand la brau un condei nu mai putin ascutit. Scrierile, si ele tot niste Hymnem an die Nac...
