Literar, cartea cea mai importanta, cea care poate sa ma salveze de la uitare, este Toamna patriarhului...A fost romanul care m-a facut cel mai fericit scriindu-l,caci este cel pe care am vrut dintodeauna sa-l scriu si, in acelasi timp, cel in care mi-am impartasit plenar propiile experinte si confesiuni...Intr-adevar, este un roman-marturie, o autobiografie incifrata...Toamna patriarhului, romanul sau preferat - dupa cum mărturiseste însusi autorul -, transforma intr-o poveste trepidanta...