Lupul de Nisip spuse ca sunt povesti peste tot, cate vrei. In frunze, in crengi, in libelule si chiar in surubelnite sau in manusi cu un deget. Si cand suflu peste ele, le trezesc la viata, adauga el. Le fac putin mai clare, ca sa le poata vedea oamenii. Da, dar cum ajung din frunze sa fie carti? Sau din manusi cu un deget? intreaba Zackarina. Lupul de Nisip raspunse ca era, de fapt, foarte simplu. Cineva trebuia sa se uite cu atentie la manusa sau la frunza, atata tot. Binenteles, acel cineva ...