Carti in categoria Filosofie

Al saselea volum al Istoriei filosofiei urmareste triumful generalizat al ratiunii in perioada Iluminismului. Frederick Copleston ii urmareste, de aceasta data, pe francezii Montesquieu, Voltaire, Condillac, Bossuet si pe enciclopedisti (Diderot, d’Alembert etc.), precum si pe germanii Wolff, Lessing, Herder si Jacobi, printre altii, adica pe filosofii care vor puncta eforturile gandirii de a se elibera de orice tip de dogmatism. Ideea monarhiei luminate sau aceea a contractului social det...

Cel de-al cincilea volum al Istoriei filosofiei trateaza pe larg filosofia britanica din secolele XVII-XVIII. Frederick Copleston analizeaza de aceasta data felul in care ganditorii reprezentativi pentru aceasta perioada (Hobbes, Newton, Berkeley, Locke, Hume) au conturat un „specific“ al filosofiei britanice: empirismul (la baza cunoasterii se afla senzatiile si perceptiile), contractualismul (societatea a luat nastere in urma unor conventii asumate in mod liber de cetateni, carora ...

Volumul VII are ca obiect idealismul german si reactiile generate de acest curent. Dupa ce autorul prezinta principalele sisteme idealiste postkantiene (Fichte, Schelling, Hegel, este inclus si Schleiermacher), el trece la analiza reactiilor impotriva idealismului metafizic: primii critici (Fries, Herbart, Beneke, Bolzano), Schopenhauer, transformarea idealismului prin Feuerbach, Ruge, Stirner, Marx, Engels si materialismul dialectic, si, in fine, Kierkegaard. Partea a treia cuprinde materialis...

Filosofia post-renascentista este asociata indeobste cu “triumful ratiunii”, al metodicului si sistematicului care asigura certitudinea achizitiilor cognitive. Aceasta interpretare se sprijina pe observarea unei preocupari – evidenta in secolele al XVII-lea si al XVIII-lea – pentru intemeierea cunoasterii de orice tip pe o baza incontestabila. Idealul de procedura este preluat din cea mai „sigura” stiinta, matematica, si aplicat tuturor celorlalte stiinte si, ...

O prima parte a volumului de fata trateaza despre filosofia medievala tarzie, marcata, din punct de vedere teoretic, de redescoperirea lucrarilor lui Aristotel si de aparitia „nominalismului” (via moderna, prin contrast cu via antiqua a ganditorilor „realisti”). Pe fundalul disputelor doctrinare, al intolerantei religioase si al discordiei dintre puterea ecleziastica si puterea seculara, ganditorii de la finele Evului Mediu se disting, la nivelul tabloului general, prin f...

Frederick Copleston ofera, in acest al doilea volum al impresionantei sale Istorii a filosofiei, o perspectiva cuprinzatoare, erudita si riguroasa asupra evolutiei gandirii europene in perioada medievala, incepand cu Parintii Bisericii si primii filosofi crestini Fericitul Augustin, Pseudo-Dionisie Areopagitul, Boethius si ajungand pana la marii ganditori ai secolului al XIII-lea: Toma de Aquino si Duns Scotus.Poate fi vorba de o filosofie crestina a Evului Mediu si daca da, in ce sens Daca filo...

ISTORIA FILOSOFIEI. VOL 7 Editie cartonataVolumul VII are ca obiect idealismul german si reactiile generate de acest curent. Dupa ce autorul prezinta principalele sisteme idealiste postkantiene (Fichte, Schelling, Hegel, este inclus si Schleiermacher), el trece la analiza reactiilor impotriva idealismului metafizic: primii critici (Fries, Herbart, Beneke, Bolzano), Schopenhauer, transformarea idealismului prin Feuerbach, Ruge, Stirner, Marx, Engels si materialismul dialectic, si, in fine, Kierke...

Istoria filosofiei scrisa de Frederick Charles Copleston isi merita cu prisosinta titlul, dat fiind ca cele unsprezece volume din care e compusa acopera tot ce se afla intre presocratici si existentialism. Efervescenta de idei nascuta din gandirea greaca este prezentata intr-un stil britanic, echidistant si echilibrat. Prezentul volum cuprinde o tratare unitara a filosofiei grecesti si a celei din lumea elenistica. Opiniile si vietile filosofilor nu sunt infatisate ca si cum ar fi rasarit aut...