Carti in categoria Filosofie

Abordarea unui subiect de felul unei filosofii a umbrei, in expresia unei cercetari speciale, pare din capul locului frivola. In ciuda faptului ca umbra reprezinta intalnirea cotidiana cu cea mai ridicata frecventa, o filosofie a ei este suspecta. Cum sa intreprinzi filosofia unui lucru prin niciuna din componentele sale sau, la limita, prin realitatea proprie, nu pare sa convinga? Umbra nu are componente, ea nu poate fi divizata, poate expune parti principale sau parti secundare, iar in realita...

S-a spus - s-a spus de catre Heidegger ca filosofia (sau ca filosofia de pana la el) "este metafizica" si nimic altceva in plus. Impotriva acestui enunt al lui Heidegger, noi vom afirma: filosofia a fost, este si va fi atat metafizica, cat si nonmetafizica. Filosofia este metafizica in masura in care ea graviteaza in jurul conceptului de fiinta si il transforma pe acesta in factorul explicativ central al tuturor fiindurilor (adica al tuturor indivizilor, speciilor si genurilor), ceea ce revine l...

C U P R I N SAlexandru Surdu, Supercategoriile autologice ale SubsistenteiEvangelos Moutsopulos, O noua perspectiva asupra momentelor categoriale ale esteticii kantieneRodica Croitoru, Devenirea cuplului uman kantian prin triada categoriala Adevar, Bine, FrumosAdrian Nita, Reconstructia categoriala a existenteiLoredana Bosca, Conceptul de intelect posibil (al-'aql al-hayulani) la Averroes.Dragos Popescu, Fundamentul categorial al ontologiei la Mircea VulcanescuSergiu Balan, Categorii metodologic...

Cativa prieteni, care aveau cunostinta de unele studii ale mele, de istorie si filosofia culturii, raspandite in unele publicatii academice de mare prestigiu, dar cu circulatie foarte restransa, m-au indemnat sa le adun intr-o carte. Argumentul lor, m-a convins de indata, era ca lucrarile in cauza sunt practic necunoscute publicului interesat. Imediat am pornit la treaba si iata cartea de fata. Am reluat completat aici o seama de studii aparute in cartea Intruparea gandului (1996), care, din pac...

In virtutea inertiei, tindem sa consideram societatile si configuratia relatiilor internationale de la nivelul anilor nouazeci drept definitive sau, cel putin, durabile. Faptul nu ne scuteste, insa, sa sesizam schimbarea ce are loc - o schimbare de magnitudine neobisnuita, comparabila cu mari schimbari din istoria secolului al XX-lea, precum expansiunea monopolurilor in economie, criza democratiei reprezentative, eliminarea socialismului rasaritean. Schimbarea din zilele noastre nu are acelas...

Epoca noastra, a "tehnicii planetare", a deconstructiilor si reevaluarilor in toate sferele vietii spirituale si ale culturii, aflata, azi mai mult ca oricand, sub impactul interactiunilor si al intercomunicarii, ilustreaza cat se poate de adecvat "criza modernitatii" si a incercarilor multiple de reasezare a lumii intr-o normalitate careia i se cauta mereu liniamentele unei impliniri posibile.Capata rezonante, profetice cumva, cuvintele prin care Hegel caracteriza (la un alt inceput de secol) "...

Mircea Florian (1888-1960) s-a nascut la Bucuresti, a absolvit Facultatea de Filosofie a Universitatii din Bucuresti, in 1911. A avut profesori pe Titu Maiorescu, C. Radulescu-Motru, P.P. Negulescu. Si-a luat doctoratul in Germania cu J. Rehmke, preocupandu-se de intuitia bergsoniana. Este critic al idealismului psihologist, dar si al materialismului vulgar. A scris despre fundamentele cunoasterii si despre teoria datului. A predat 30 de ani in Universitatea Bucuresti. A activat in "Societatea R...

In cartea de fata, aparuta acum patru decenii in limba franceza, autorul a incercat sa degaje cateva pozitii-cheie ale gandirii teoretice a lui H. Taine, pozitii ce tradeaza influenta - foarte intinsa, daca nu si egal de adanca - exercitata de Hegel asupra filosofului francez. Insa, cu toate ca analiza fenomenului studiat este impinsa departe pe plan pur teoretic, ea, aceasta analiza, privita din perspectiva deschisa de stiinta marxista, se infatiseaza azi ca suferind, din aceasta cauza, de anum...

Intentionam publicarea la prestigioasa editura a Academiei Romane, in seria de filosofi romani clasici pe care o patroneaza, intr-o editie in doua volume a unor opere filosofice alese apartinand lui D. D. Rosca, reprezentant de seama al gandirii filosofice si al culturii romanesti din secolul trecut. Preconizam aparitia acestei editii in urmatoarea formula: In primul volum publicam urmatoarele lucrari ale lui D. D. Rosea in ordinea aparitiei lor, in varianta lor din prima editie. Ne referim aic...

Cartea de fata este formata in mare parte din conferintele tinute, in cursul iernii anului 1930 si 1931 la Radio-Bucuresti, cu scopul de a trezi in constiinta tinerimii si a celor 'insarcinati cu educatia acesteia interesul pentru vocatie. Se staruie prea putin astazi asupra vocatiei, atat in fami lie, cat si in scoala. Nu ca in aceste medii de educatie ea ar fi dispretuita. Dimpotriva, la ocazii solemne pe ea cade pathosul discursurilor. Ea este un superlativ de lauda. Oamenii de vocatie sunt t...

Coord. Al. Boboc si N.I. MarisCUPRINS:ALEXANDRU SURDU, Scheme antitetico-speculative la pitagoreici si la HeraclitFLORINA BRAT, Filosofia limbajului la vechii indieni pe teme si „autori”ALEXANDRA PARVAN, Augustin si Plotin asupra lumii si materiei, sufletului si trupului, binelui si rauluiMIHAI D. VASILE, Gnosticismul crestin – o paradigma platonica esuataMARIN BALAN, Filosofia in universitatea medievalaRODICA CROITORU, Rationamentul teleologic kantian si mediul planetarSTEFAN-...

Coord. Al. Boboc si N.I. MarisCUPRINS:ALEXANDRU SURDU, Subsistenta transcendenta la eleatiMIHAI D. VASILE, Plotin, prima teologie apofatica a rauluiALEXANDRA PARVAN, Contradictii in conceptia plotiniana asupra raului: materie si nefiinta, suflet si cunoastereMARIN BALAN, Observatii asupra latinei scrierilor teologice si filosofice din Evul MediuION TANASESCU, Intentie si interpretare. Asupra conceptului de intentionalitate la Brentano si HusserlALEXANDRU BOBOC, Fenomenologia ca metoda si filosof...

Coordonatori: ALEXANDRU BOBOC, CLAUDIU BACIU,SERGIU BALAN, ION TANASESCUCUPRINSSERBAN N. NICOLAU, Traditia tratatului aristotelic De CaeloALEXANDRU STEFANESCU, Retorica dreptatii in Roma secolului I ante Chr.GABRIELA TANASESCU, Spinoza si conditiile de specificitate ale eticiiRODICA CROITORU, Reguli de ordonare a priori a existentei fenomenelor in Critica ratiunii pureALEXANDRU PETRESCU, Unele semnificatii ale imaginatiei in filosofia kantianaANDREI TODOCA, Salomon Maimon si problema crearii luc...

Coord. Al. Boboc si N.I. MarisCUPRINS:ALEXANDRU SURDU, Elemente speculative in gandirea vechilor egipteniALEXANDRU BOBOC, Blaga si Cassirer: Metafora si mit in orizontul filosofiei culturiiALEXANDRU BOBOC, Frege, Meinong si Russell despre „existenta” si „fiinta” in determinarea semnificatiei propozitieiMARIN AIFTINCA, Puncte de vedere contemporane in filosofia culturiiMIHAI D. VASILE, Hermeneutica experientei religioase la Platon in patristica primelor secole crestineLUCI...

CUPRINS I. Studii Ion Pogorilovschi, Introducere in sapienta zamolxiana Vasile Avram, Probleme ale constituirii unei „gandiri fondatoare” in spatiul carpatic Corina Matei, O incercare hermeneutica asupra simbolisticii populare romanesti 56 Grigore Smeu, Elemente ale meditatiei estetice in filosofia lui Cantemir Marin Aiftinca, Alexandru Hasdeu: orizonturile filosofice Constantin Schifirnet, Modelul explicativ al evolutiei societatii romanesti moderne Alexandru Boboc, Titu Maior...

Prefata Volumul I - AmintiriA-ti scrie amintirile este, desigur, un lucru prezumtios; inseamna a atribui vietii tale o insemnatate deosebita, a face din ea centrul in jurul caruia au gravitat evenimentele pe care le povestesti. Dar a scrie orice alta lucrare nu este, oare, un lucru la fel de prezumtios? Scrisul in genere presupune si implica prezumtie. Numai ca, in timp ce in orice alta lucrare prezumtia este, cu rare exceptii, numai implicita, in amintiri ea este manifestata, ea apare in fiecar...

Robinson Crusoe se poate citi si se poate interpreta. Ambele variante de abordare isi sunt suficiente. Exista ratiune (sau ratiuni) ale lecturii, dupa. cum exista ratiune (sau ratiuni) ale interpretarii. Rigoarea celor doua acte admite o autonomie care confera suficienta. Insa asa cum opera literara, Robinson sau oricare alta, este depasita in destinatia ei de lectura de adresarea de tip monadic - una este cartea, altul este lectorul si alta este lectura propriu-zisa, astfel incat orice gandire ...

Orice incercare de a defini ratiunea avara intra in contradictie cu principiul economiei de mijloace. Orice promovare a ei - o contesta. Explicitarea in contextul vorbirii prin apelarea la lexic, topica, sintaxa etc. inseamna risipa, uzura a multiplului - ceea ce nu este miza unei astfel de ratiuni. Ca ghidaj al actiunii dupa un principiu, ratiunea avara este agentul unei cartografii a ordinii. Prin insusi acest lucru ea instaureaza multiplul, pentru inceput ca forma a dualismului, ca insotire a...

O noua editie a acestei lucrari devenise necesara de mult. Am amanat-o insa necontenit, cu speranta ca imprejurarile aveau sa-mi permita o completare mai intinsa a documentarii, ce mi se parea ca ramasese, in multe privinte, insuficienta. Din nefericire, o asemenea completare presupunea, pentru revederea unora din operele filosofilor Renasterii, care nu se mai gasesc decat in colectiile marilor biblioteci straine, cateva calatorii suplimentare. Ele imi erau cu atat mai necesare, cu cat nu mai av...