Carti in categoria Filosofie

Pentru Nietzsche totul conteaza ca un semn care trimite dincolo de sine la un sens superior. Lucrurile nu fiinteaza in orizontul in sinelui, ci se metamorfozeaza fiecare intr un semn. Fiecare poate fi definit ca un sens infasurat, inchis in sine, care urmeaza sa fie desfasurat prin interpretare, deschis in actul hermeneutic. Se ofera o noua perspectiva asupra lumii si a lucrurilor cuprinse in ea; lumea devine numai o perspectiva de a vedea lucrurile, un joc de perspective, adica de interpretari....

Sarmanul Nietzsche, „bestia blonda”, a avut si el parte de crucificare. Multor profeti si mantuitori li se intampla asta: eventual si in timpul vietii, si dupa moarte. Nietzsche, razvratitul impotriva legilor celor vechi, intemeietorul orgolios al noii sale „religii”, a trebuit sa suporte si el toate esecurile si rastalmacirile posibile, ba chiar si punerea terifianta in practica a unora dintre ideile lui, care nici nu mai erau ale lui si, indeobste, nu mai erau idei&hell...

Huangdi (Imparatul Galben) s-a plimbat pe malul de nord al raului Chishui, apoi a urcat pe culmea muntilor Kunlun si si-a indreptat privirea spre miazazi. Pe drumul de intoarcere, si-a pierdut perla misterioasa (Dao) si l-a trimis pe Zhi (cel inteligent) s-o caute, dar acesta nu a gasit-o; l-a trimis atunci pe Lizhu (cel-cu-privire-patrunzatoare) s-o caute, dar nici acesta nu a dat de ea; l-a trimis atunci pe Chigou (cel elocvent) s-o caute, dar nici acesta nu a dat de ea; atunci l-a trimis p...

Aceasta carte ofera o prezentare cuprinzatoare a terminologiei asociate cu medicina chineza traditionala; include definirea conceptelor centrale din medicina traditionala chineza, redarea acestora in caractere chinezesti simplificate, transcrierea lor fonetica (pinyin), dar si fragmente citate pentru cele o suta unsprezece concepte-cheie de medicina traditionala si cultura chineza. Acoperind definitii ale termenilor care privesc esenta, qi-ul, teoria yin-yang, cele cinci elemente si manifestaril...

Nietzsche despre filologia clasica – iata un subiect cu adevarat pasionant, prilej de satisfactii unice pentru amatorul de a urmari fascinantul spectacol al formarii si al cunoasterii de sine. Caci acest subiect inseamna, de fapt, Nietzsche despre el insusi si in acest sens pledeaza chiar propria sa marturie – „Filologii sunt asemenea oameni care folosesc sentimentul apasator pe care il provoaca infirmitatea proprie omului modern pentru a castiga cu el bani si paine. Ii cunosc,...

O reintalnire pariziana cu Istoria filosofiei oculte a lui Alexandrian a readus in prim‑planul universului meu obsesional incarcatura acelui splendor singularis invocat in Renastere de medicul Gerolamo Cardano, sub semnul caruia mi i‑am imaginat operand, subtil si rafinat, pe toti esotericii intalniti in paginile cartilor si revistelor – adesea intruvabile – pe care le-am consultat pentru scrierea volumului de fata. Esotericii au reprezentat dintotdeauna o umanitate aparte: au f...

O analiza aplicata a operei unuia dintre cei mai controversati si puternici ganditori germani, supranumit monahul de la Sils-Maria; o lectura in filigran a modului nietzschean de abordare a catorva concepte dificile, interpretate la modul catastrofic: supraomul, vesnica intoarcere a aceluiasi, anti-Christul. Lucrarea se situeaza in buna si prestigioasa traditie a marilor creatori care comenteaza textele fundamentale ale omenirii dintr-un unghi specific.

Poezia… Chemare, cunoastere, sublimare, posesiune dulce si infriguratoare, care calmeaza, dar nu astampara. Si filosofia, care cerceteaza, rabdatoare si meticuloasa, sobra, urmand o metoda. Doua dimensiuni ale Omului prin care acesta se defineste si se implineste, dar care se ciocnesc, in acelasi timp, se infrunta si sfasie fiinta ce are nevoie de ambele, in egala masura. Ce le separa? Ce au acestea in comun? Ce inseamna, pentru fiecare dintre ele, Adevarul? Sunt intrebarile Mariei Zamb...

Karl Marx e un ganditor din veacul al XIX-lea, care a avut norocul nenorocos de a fi fost expropriat, in scopuri partizane, de forte politice si ideologii corespunzatoare din secolul urmator. Reactualizarea lui ambigua, fidela si tradatoare cu schimbul, n-a reprezentat un caz singular; un destin similar avea sa-l vizeze, o vreme in paralel, si pe Friedrich Nietzsche, chiar daca intr-o directie opusa, manipulat de unii dintre presupusii sai adepti si urmasi. Drama celor pe care i-am numit &bdqu...

Nietzsche despre filologia clasica – iata un subiect cu adevarat palpitant, prilej de satisfactii unice pentru amatorul de a urmari fascinantul spectacol al cunoasterii de sine. Caci acest subiect inseamna, de fapt, Nietzsche despre el insusi si in acest sens pledeaza chiar propria sa marturie – „Filologii sunt asemenea oameni care folosesc sentimentul apasator pe care il provoaca infirmitatea proprie omului modern pentru a castiga cu el bani si paine. Ii cunosc, eu insumi sunt...

„Filosofia banilor” este o carte fundamentala a lui Georg Simmel, in care este riguros articulata o conceptie originala si complexa despre bani si multiplele functiuni economice, sociale si psihologice. Banii, ca valoare concreta, realizeaza continuitatea economiei si relatia valorilor economice intre ele. Stabilitatea valorii bani permite calcule pe termen lung in cadrul intreprinderilor cu domenii multiple, a creditelor pe termen lung etc. Banii confera stabilitate in cadrul relat...

Avansand prin bifurcatii si rupturi, gandirea lui Foucault isi reinnoieste fara incetare metodele (arheologie, genealogie) si conceptele (episteme, dispozitive, problematizari). Sub aceasta linie intrerupta se poate citi unitatea, nu a unui sistem, ci a unei preocupari: articularea dintre analiza „pozitiva” a normelor istorice si reperarea crizelor acestora; despartirea de orice referinta a subiectului constituant, dar si reinstalarea unui interstitiu al „sinelui”, in car...

Nietzsche este, poate, cea mai ilustra victima a aventurii socratice a cunoasterii de sine. Viata nu poseda fenomene originale, ci numai unele repetitive, care prin reluarea lor vesnic identica isi tocesc conturul lor original. Cadrul repetitiei nu este viata, caci viata insasi este un fenomen de repetitie. Omul este condamnat sa traiasca intr-un plictisitor sir de repetitii si reluari din care nu poate evada. Nu exista fenomene absolut unice, care sa nu fie repetitive si, probabil, la fel este ...

Exista similitudini intre cei doi filosofi cat priveste reformarea filosofiei, cu deosebirea ca isi opun pretentiile reformiste, in sensul in care in timp ce filosofia lui Descartes va reprezenta expresia unei mefiente structurale inaintea valabilitatii traditiei filosofice, Leibniz va fi mai degraba dispus sa rescrie informatia prin asimilare. „Eu”-ul lui Descartes ramane blocat in singularitate, in timp ce „eu”-ul leibnizian transgreseaza catre un „noi” cor...

Volumul de fata din Conceptele cheie din ga?ndirea s?i cultura chineza? surprinde esenta traditiei culturale a Chinei precum si nucleul ideologic specific acestui spatiu cultural. Acesta abordeaza unicitatea gandirii chineze, matrita sa structurala, sistemul discursiv care opereaza cu simbolurile culturale si cu modurile de expresie a gandirii chineze. De-a lungul vastei sale istorii, China si-a articulat propria traditie culturala si propria rigoare academica de analiza, conceptele culturale si...

"Mare parte dintre oamenii din lumea intreaga fie nu inteleg cultura chineza, mai cu seama cultura traditionala, fie nu reusesc s-o patrunda intr-un mod autentic. Proiectul „Concepte-cheie din gandirea si cultura chineza” constituie o expunere a culturii chineze traditionale dedicata lumii intregi, insa nu reprezinta o banala intreprindere academica, ci o munca deosebit de importanta, cu semnificatii reale. Lin Wusun (directorul general al China Foreign Languages Publishing Administ...

Cu ani in urma, Dragos Grusea imi marturisea ca filosofia i-a distrus viata: l-a rupt de vraja cuvenita varstei si l-a impins in copca dureroasa a gandirii lucide. Culmea e ca mi-o spunea cu aerul unui ins usurat, al carui suflet scapase de o povara ingrata, a carei apasare ameninta sa-i inabuse elanul. Atunci am inteles ca distrugerea de care vorbea fusese de fapt o mare eliberare. Departe de a-l strivi, disciplina conceptelor il scapase de pericolul de a-si irosi viata in agitatii oarbe. Scuti...

In Filosofia meritului autorul foloseste metoda fenomenologica pentru a prezenta evolutia institutiilor socio-morale care reglementeaza meritele; autorul propune in acest scop concepte originale, cum sunt ideonomia (sistemul de idei care fundamenteaza teoretic un sistem de apreciere a meritului); socionomia (sistemul de reguli care legitimeaza social un merit specific unei comunitati) si politonomia (sistemul de norme prin care se institutionalizeaza juridic meritul politic). Tratatul de Filoso...

O abordare mai decomplexata a filosofiei romanesti, in evolutia ei istorica, mi-am dorit dintotdeauna, desi am inteles si eu, ceea ce stie oricine, ca o asemenea lucrare nu mai este posibila decat ca produs de echipa si ca trudnicie desfasurata pe parcursul mai multor decenii de eforturi conjugate. O istorie a filosofiei, ca rezultat colectiv sau, mai rar, singular, ca produs al sarguintei unui autor, este, oricum, o isprava referentiala in istoria oricarei culturi, o tentatie si un semn de matu...

In volumul Filosofia Erosului autorul lupta, asemenea lui Don Quijote, cu morile de vant ale societatii, mutilata de ipocrizie, ale moralei care sufoca sentimentele curate, consubstantiale omului, si ale politicii dezumanizate. In capitolul intitulat Erotonomia, autorul incearca sa ne convinga de faptul ca dreptul omului de a alege nu este mai important decat dreptul lui de a opta pentru modul in care vrea sa iubeasca, dreptul la sanatate nu este mai important decat afectiunea, fara care nu poat...