Carti in categoria Filosofie

Pentru un neofit – cel mai bun inceput al calatoriei prin gandirea occidentala Filosofia incepe cu natura realitatii si cu modul in care ar trebui sa traim. Acestea au fost preocuparile lui Socrate, care si-a trait viata intr-o piata din Atena adresand intrebari ciudate si punandu-i pe ganduri pe oamenii pe care ii intalnea prin faptul ca le demonstra cat de putine intelegeau cu adevarat. Aceasta istorie captivanta ne prezinta marii ganditori ai filosofiei occidentale si le exploreaza c...

O istorie magistrala care demonstreaza ca Iluminismul nu a fost o perioada preocupata doar de ratiune, ci si de cautarea unor mijloace practice prin care sa fim mai fericiti. Una dintre perioadele formative ale istoriei Europei si chiar a lumii, Epoca Luminilor este sursa valorilor occidentale moderne si seculare: toleranta religioasa, libertate de gandire, libertate de scriere si a presei, argumente rationale, coroborate de dovezi. Dar, daca asa stau lucrurile, de ce, la peste 300 de ani de ...

DIONISIE AREOPAGITUL Cel mai influent fals literar din istoria gandirii occidentale Incepand cu deceniul al treilea al secolului al VI-lea, sub pseudonimul Dionisie Areopagitul, presupus discipol atenian al Sfantului Pavel, in orientul crestin a inceput sa circule in greaca un corpus de scrieri de o mare intensitate speculativa care propunea o lectura filosofica a credintei crestine cu scopul de a inlocui filosofia pagana aflata pe cale de disparitie, dorind astfel sa rezolve disputele teologi...

JEREMY BENTHAM Utilitarismul in slujba reformei Jeremy Bentham (1748–1832) a fost un iluminist traitor pe pamant englez. Cunoscut pentru faptul ca a formulat principiul utilitarist si pentru propunerile sale lipsite de prejudecati pentru reformarea institutiilor de invatamant si penitenciare, a fost inainte de orice omul care a incercat sa introduca in dreptul anglo-saxon principiile continentale ale Constitutiei si centralitatii legislatorului. In ciuda numeroaselor sale tentative, nu a...

PLATONISMUL IN RENASTERE „Noii filosofi“ framantati si razvratiti Redescoperirea viziunii antice reprezinta inceputul unei revolutii. Un exemplu elocvent al acestei maxime ne-o ofera cultura renascentista din secolul al XV-lea. „Intoarcerea la Platon“, maestrul pe care filosofia umanista incepe sa-l aiba din nou in vedere dupa lungul hiatus medieval, nu reprezinta semnul unei nostalgii pentru „lumea pierduta“ a vechii intelepciuni grecesti. Nu este nici mac...

TOCQUEVILLE Actualitatea democratiei Alexis de Tocqueville (1805– 1859) este un ganditor care a influentat profund reflectia contemporana asupra politicii. A fost filosof, politician si, din anumite puncte de vedere, si unul dintre primii sociologi. In opera sa cea mai cunoscuta, Democratia in America, reuneste analiza institutiilor, filozofia morala si observarea obiceiurilor si ne prezinta un nou tip de om, omul democratic, caracterizat prin individualism, dezinteres fata de viata civi...

LEUCIP SI DEMOCRIT Primii atomisti Leucip si Democrit (secolele V–IV i.Hr.), primii atomisti, sunt si primii materialisti din istorie. Pornind de la afirmatia ca totul este alcatuit din particule minuscule care se misca in vid, ei explica alcatuirea lumii, modul in care omul ajunge sa cunoasca, existenta sufletului, psihologia si normele etice si politice. Desi s-au pastrat doar cateva fragmente din operele lor filosofice, nu intotdeauna usor de interpretat, aceasta carte le plaseaza in...

BERGSON Spectrul de necuprins al vietii Henri Bergson (1859–1941) a indraznit sa infiga steagul metafizicii, poate pentru ultima oara, in mijlocul acelor fenomene pe care stiinta nu era capabila sa le explice, precum interactiunea corp–minte, memoria sau cauzele variatiei genetice. Daca filosofii transformasera timpul intr-o degradare a eternitatii sau intr-o forma a sensibilitatii noastre, el l-a definit drept principiu absolut al metodei filosofice, transformand intuitia intr-o ...

WALTER BENJAMIN Arta, media, filosofie a istoriei. Pentru o arheologie a vremurilor moderne Initial, obiectivul intelectualului evreu de origine germana Walter Benjamin (1892–1940) era sa devina „cel mai important critic din literatura germana“. Insa pana sa-si puna capat zilelor la granita franco-spaniola din teama de Gestapo, pasiunea lui speculativa se alimenteaza cu teorii dintre cele mai diverse, devenind unul dintre ganditorii originali ai „stiintelor culturii&ldq...

COMTE Un ganditor pozitiv Nascut in provincie si izolat de-a lungul intregii vieti, in permanenta agitatie din cauza rasturnarilor de situatie ale unei cariere academice nefericite si mereu afectat de casatorii nepotrivite sau de lipsa lor, Auguste Comte (1798 – 1857) este initiatorul unei noi stiinte: stiinta pozitivista. Odata abandonate pretentiile fanteziste ridicate de teologie si metafizica, cunoasterea umana va fi refondata intr-o cunoastere organica si sistematica, devotata rigo...

HUSSERL SI GADAMER Fenomenologie si hermeneutica Filosofia nu este doar, si nici in principal o conceptie generala asupra lumii. Intelepciunea ei se supune testului rabdator al analizei de detaliu cu privire la fiecare dat al realului si la fiecare problema. Este in acelasi timp sfortare absoluta a ratiunii, bogatie a experientei, interes etico-politic fata de bine. Oricat de atragator ar putea fi un sistem de idei, daca ii lipsesc acesti factori care il fundamenteaza, ar trebui sa ne lase pa...

FICHTE Absolutul si libertatea Filosofia lui Johann Gottlieb Fichte (1762–1814) este, folosind cuvintele autorului, „primul sistem al libertatii“. La fel cum Revolutia franceza rupe lanturile exterioare ale umanitatii si doctrina stiintei lui Fichte le sfarama pe cel interioare: libertatea Eului este plasata de Fichte la originea oricarei cunostinte si a oricarei obligatii. Aceasta carte intentioneaza sa ofere, intr-un limbaj accesibil, o introducere in lectura unuia dintre c...

KIERKEGAARDPrimul existentialistSøren Kierkegaard (1813–1855), autorul unei opere extrem de personale, deschide o noua cale a filosofiei, ce statueaza ca fundament al oricarui act de gandire subiectul existent, fiinta umana reala si istorica. Prin intermediul acesteia construieste o noua conceptie asupra cunoasterii si adevarului, diferita de cea abstracta si eterna pe care au sustinut-o idealismul si rationalismul traditionale. Existentul concret si particular, cu incarcatura sa su...

HEIDEGGERPrabusirea fiinteiFilosofia lui Heidegger (1889–1976) ilustreaza o ambiguitate originala care ii traverseaza intreaga opera: faptul de a ridica pe culmi traditia filosofica de la Platon si Aristotel pana la Hegel si Nietzsche, concomitent cu punerea in opera a distrugerii sale. In cartea sa de capatai, Fiinta si timp (1927), intrebarea privitoare la fiinta (ontologia) isi face ultima aparitie scenica si retorica, tocmai pentru a-si evidentia esecul ca intrebare: sensul fiintei est...

SCHOPENHAUERPesimismul devine filosofieMotivul pentru care Schopenhauer este considerat in prezent unul dintre cei mai importanti filosofi consta in radicalismul cu care examineaza temeiul ultim al existentei. Autorul nostru concepe acest temei drept o forta irationala si insatiabila, manifestata prin egoism, lacomie nedomolita si dorinta sexuala care cauzeaza suferinta prezenta in lume. Marele pesimist al ideilor ofera, fara indoiala, resurse de supravietuire: compasiunea fata de durerea semeni...

ARENDT Faptul de a fi (politic) in lumeHannah Arendt (1906–1975) a creat una dintre cele mai originale filosofii din secolul XX. Aceasta se indeparteaza de traditia filosofica dominanta si ne invita sa „gandim fara balustrade“, din unghiuri neobisnuite, relatia complexa dintre filosofie si politica. Luarile sale de pozitie in ce priveste spatiul comun, cadru inevitabil al conditiei noastre umane, ne ofera indicii importante pentru a intelege principalele experiente politice al...

HEGELCeea ce este real si rationalFilosofia are fara indoiala o istorie, cu momente indiscutabile. Daca am face abstractie de Platon, Aristotel, Descartes sau Kant, am decapita filosofia cu totul. Putem spune acelasi lucru despre Friedrich Hegel? Multi au accentuat dificultatea anumitor teze ale dialecticii lui Hegel, precum critica pe care o aduce asa-numitei „delicateti fata de lucruri“, care consta in faptul de a crede ca putem admite diferenta fara opozitie in raport cu ceea ce e...

WITTGENSTEINConstiinta limiteiLudwig Wittgenstein a revolutionat istoria filosofiei in doua randuri, astfel incat se disting doua etape clare ale gandirii sale, cea corespunzatoare teoriei pictoriale a limbajului si cea care se bazeaza pe maxima „semnificatia unui cuvant este folosirea lui in limbaj“. Onestitatea activitatii sale filosofice a fost atat de mare incat nu a ezitat sa rastoarne ideea principala din prima etapa, pe care multi o sustineau inca si pe care el insusi o consid...

SF. AUGUSTINDoctorul Harului impotriva RauluiPrin opera Sfantului Augustin (354–430) se inaugureaza noua paradigma filosofica specifica Evului Mediu. Textele sale constituie un punct de reper in istoria gandirii, ale caror ecouri se fac auzite pana in zilele noastre. Intregul periplu biografic si intelectual al episcopului de Hippona urmareste aproape obsesiv o problema filosofica de prima importanta, prin care filosofia isi pierde inocenta originara: Cum putem explica prezenta inspaimanta...

Un om obisnuit iroseste cam 40 de zile pe an pentru a compensa lucrurile pe care le-a uitat. O astfel de persoana era si jurnalistul american Joshua Foer... pana in 2005, cand a asistat la Campionatul de Memorare al Statelor Unite cu intentia de a scrie un articol pentru o revista. Fascinat de performantele „atletilor mintii“, a inceput sa se antreneze in tehnici de memorare, ajutat de Ed Cooke, un tanar maestru european. A ajuns sa stapaneasca metode vechi de mii de ani – prec...