„M-am saturat de idiotii lasati liberi in natura, ca de berea calda si friptura cu zgarci! Mi s-a luat si de prostii cu opinii, de inutili, de ilogici coerenti, de nebuni cu inima neagra, de tute dornice sa fie mirese, de plozi in loc de copii, de imbecili cu burta sau abdomene plate, de joburi cu sefi „minunati”, de salariu fix si ore de program, de limbisti la costum si culegatori de scame, de prieteni care se dau de trei ori peste cap si se transforma in dusmani aprigi, de femei superbe, extraordinare, magice, insa ieftine, ticaloase si grase, de cuvinte ticluite, caractere sifonate, de ciorditori si distrugatori de fericire, de juraminte care expira dupa o zi, de telefoane la care nu ti se raspunde sau de cele cu conversatii banale si raset fortat, de iubiri rontaite ca o ciunga si indragosteli mincinoase, de irositi activi si vieti putrede, de cei murdari la gura de caviar, dupa ce pana mai ieri, lesinau de foame de la fiertura de orez... M-am saturat! Le-am purtat in suflet atata timp insa acum, dupa cum vedeti, mie mi-au scapat cursiv in pagina! Voi duceti-le sanatosi!... „Povesti interzise idiotilor” este o carte cu d’astia si de-astea! Cumparati-o sau asezati-o inapoi pe raft, gestul vostru nu conteaza prea mult in haioasa noastra armonie universala...”