„Cu atatea versiuni in limba engleza ale Dao de jing, la ce bun o alta?”

                Moss Roberts (2001), Laozi: Dao De Jing – The Book of the Way, p. 2

„Dao de jing a fost tradusa, probabil, in limba engleza, mai des decat orice alta opera din literatura universala. De ce sa o mai traducem inca o data?”

                Roger Ames (2003), Dao De Jing: “Making This Life Significant” – A Philosophical Translation p. ix.

                Daca niste sinologi eminenti precum profesorii Ames si Roberts trebuie sa vina cu un „raspuns rezonabil” la aceeasi „intrebare rezonabila” privind traducerile lor, nu exista nicio scuza pentru o incercare atat de intarziata ce nu poate fi scutita de aceeasi intrebare. Nu am vreun manuscris recent descoperit care sa justifice o noua traducere. Nici nu pretind vreo perspectiva mai noua, venind din vreo disciplina anume. Insa nemarginita profunzime si, in consecinta, infinitele posibilitati de traducere ale nemuritoarei opere a lui Laozi fac oricand posibil ca cititorii sa fie adusi cu un pas mai aproape de ceea ce spune Laozi de fapt si de felul in care o spune, prin inca o traducere dublata de comentarii. De aceea imi numesc cartea „Asa grait-a Laozi”, nu din cauza ca il consider pe Laozi un alt Zarathustra sau un alt Nietzsche. De buna seama, ceea ce spune Laozi, de fapt, este in foarte mare masura o chestiune de interpretare, insa avand la dispozitie textul bilingv si comentariile, cititorii vor putea avea un moment de inspiratie in care sa spuna: „Acum stiu ce vrea sa spuna Laozi”. In aceasta introducere as dori sa-mi prezint abordarea fata de cateva probleme cu care se confrunta, mereu, toti traducatorii.