„Miljenko Jergovi? este un mare maestru al povestirii.” - Saša Staniši?

Avand mereu in fundal semnul asediului care a macinat orasul Sarajevo vreme de aproape trei ani, povestirile din Marlboro de Sarajevo urmaresc soarta celor asediati si leaga vieti una de alta, un barbat de iubita lui ranita, o casa lovita de obuz de una ramasa neatinsa. Rezultatul este un cor al povestilor — povesti de dragoste, induiosatoare, marcate de melancolie, de dorul unei tari care nu va mai fifi nicicand la fel. Povestile lui Miljenko Jergovi?, pline de tristete, dar si de umor, sunt lipsite de lamentatii, iar protagonistii lor isi accepta in cele din urma soarta si curgerea ineluctabila a evenimentelor.

„Poetic si tulburator... Dintre numeroasele carti scrise in Bosnia, acest volum de povestiri este probabil cel mai bun.“ - Slavenka Drakuli?

„O carte despre oamenii care pretuiesc viata.“ - Aleksandar Hemon

„Aceste proze simple vorbesc despre ce s-ar intampla cu noi daca am uita de propria fragilitate structurala.“ - Richard Flanagan

„Un volum remarcabil... Idei sumbre, dar frumoase despre felul in care momente obisnuite ale vietii devin de nerecunoscut in clipa cand cade o bomba.“ - The San Diego Union-Tribune

„Jergovi? este un mare povestitor, care stie cum sa evoce magia unei perioade si a unui loc special.“ - Die Zeit

Poet, prozator, jurnalist, Miljenko Jergovi? (n. 1966, in Sarajevo) se numara printre cei mai importanti scriitori contemporani de limba croata din fosta Iugoslavie si printre cei mai apreciati scriitori balcanici ai generatiei sale. Volumul de povestiri Marlboro de Sarajevo (Sarajevski Marlboro, 1994), tradus in numeroase limbi, a primit Premiul pentru Pace Erich Maria Remarque, iar antologia de poezie Observatorul din Varsovia (Opservatorija Varšava, 1988) a fost recompensata cu Premiul Goran pentru tineri poeti si Premiul Mak Dizdar. Volumul de proza scurta Mama Leone (1999) a primit in 2003 Premiul Grinzane Cavour pentru cea mai buna carte straina. In 2012, lui Miljenko Jergovi? i s-a decernat Premiul Angelus pentru romanul Srda canta de Rusalii la amurg (Srda pjeva, u sumrak, na Duhove, 2009). In prezent traieste in Croatia, la Zagreb.