cineva sa arunce bila aceasta in cer

vrei sa te rogi

dar buzele si degetele si genunchii s-au retras in carne

esti un poem ce se rostogoleste intre spitalul de urgenta si

biserica

ingerul tau este pasionat de popice

si doamne cat de mult iti doresti sa infurii ingerul

sa arunce mai cu viata

si bila sa nu se mai opreasca

si bila sa doboare portile

clopotnitele bisericilor

crucile

cand erai tanar un calugar te-a invatat rugaciunea inimii

o rosteai pe silabe ca pe o curgere tainica

inima ta in alte inimi colmatate

acum in spital in biserica in patul conjugal

ti se administreaza cate o perfuzie cu dumnezeu

tu si dumnezeu la ambele capete

in cer sangele este albastru

in venele tale nu se asimileaza fierul

calciul magneziul dumnezeu

ai pierdut mult sange spun doctorii

si din perfuzie curge cer limpede

si din potir cer limpede

de parca pe iisus l-a nascut o pasare

de parca insusi dumnezeu este un decupaj

dint-o revista de colorat diminetile

dar tu vrei sa te rogi

mainile si buzele si genunchii s-au ascuns in alte maini

in alte buze

in alti genunchi

bunica purta o metanie impletita din canepa

tu porti metania impletita de canepa

si numeri mai departe

privesti cerul

dumnezeu coboara in ochii tai si plange