Descriere - Poezii

Pentru Alecsandri lumea este in primul rand aspect: aparitie nezarita ochiului atent si mintii curioase. De aceea Alecsandri se realizeaza mai ales in balade, in legende si in pasteluri. Caci in balade si legende poetul nu participa cu intensitate la subiectul sau, ci il mentine oarecum in departare, rezervandu-si si o perspectiva contemplativa, iar in pasteluri - in acelea ale lui Alecsandri, in special - natura este fixata ca aspect cu mijloacele fragede ale unei palete delicate.

Tudor Vianu

Naturaletea lui Alecsandri, faconda si spontaneitatea spiritului sau apar nealterate in proza si corespondenta cu prietenii si cunoscutii, in atatea pagini ce prevestesc calitatile majore ale povestirii romanesti.

Aici este Alecsandri intreg, nedisimulat sub nicio proza estetica, nepasator la canoanele compozitiei, dand frau liber fanteziei si amintirilor, alternand timbrul glumet cu cel grav, indragostit de concret si culoare, de anotimpul solar si de privelistea campeneasca, manat de neastamparul sau cand spre cerul italic al povestirii romantice ( ca in „Buchetiera de la Florenta”), cand spre viziunile geologice autohtone din „O preumblare prin munti”, spre peisajele calcinate ale Gibraltarului, sub soarele torid de la Tanger si Tetuan, sub umbrarul

misterios al Spaniei, in lumea exotica a Africii de Nord, in griurile Londrei, sub sita ploii, la Borsec, in goana fantastica a „malpostei”, in lumea de legenda a „muntelui de foc”, in saloanele Tuilleriilor lui Napoleon al III-lea, la poalele Muntilor Madras sau in decorul Iasilor anului 1846. Peste tot, arta lui de gravor, peisagist sau evocator, darul sau epic atat de modern prin capriciul povestitorului spiritual, indragostit de digresiune, reconstituie prezenta vie a unui erou romantic fermecator.

Mircea Zaciu

Cuprins:

Ostasii nostri - Balcanul si Carpatul, Penes Curcanul, Sergentul, Pastorii si plugarul, Fratii Jderi, Capitanul Romano, Hora de la Plevna, Hora de la Grivita, Oda ostasilor romani, Epistola generalului Florescu.

Doine - Doina, Strunga, Andrii Popa, Baba Cloanta, Crai-nou, Hora, Groza, Cinel-Cinel, Dorul romancei, Altarul monastirei Putna.

Lacramioare - Steluta, Gondoleta, Pe mare, Adio, Lacramioare.

Margaritarele - Desteptarea Romaniei, Stelele, N. Balcescu murind, Banul Maracina, Dragos, 1 Mai, Hora Unirei, Cristos a inviat, Insir-te,margarite.

Pasteluri - Serile de la Mircesti, Sfarsit de toamna, Iarna, Gerul, Viscolul, Miezul iernii, La gura sobei, Bradul, Sfarsitul iernei, Oaspetii primaverii, Dimineata, Tunetul, Floriile, Pastele, Plugurile, Samanatorii, Rodica, Lunca din Mircesti, Malul Siretului, Concertul in lunca, Flori de nufar, Baraganul, Valul lui Traian, Sania, Noaptea, Fantana.

Legende - Dumbrava Rosie, Pohod Na Sybir, Dan capitan de plai, Cantecul gintei latine, Legenda randunicai, Legenda ciocarliei, Legenda lacramioarei.

Referinte critice din Aurel Martin, Mircea Tomus, Pompiliu Constantinescu, Tudor Vianu, Mircea Zaciu, Ion Negoitescu, G. Calinescu.

Prefata (Natura in pastelurile lui Vasile Alecsandri), fisa biobibliografica si referinte critice de Lucian Pricop